Trucuri pentru îngrijirea crăițelor

"Tagetes erecta", cum este denumită științific crăița, este o plantă decorativă cu flori galbene sau portocalii, provenită din America tropicală, aproape nelipsită din grădinile noastre. Are o creștere viguroasă, o tulpină înaltă de 50-100 cm (sunt și soiuri pitice), ramificată în partea superioară, frunze de culoare verde închis, flori mari, galbene sau portocalii, foarte numeroase, ce înfloresc din iulie până în octombrie.

Înainte de a le cultiva, aztecii culegeau aceste plante din sălbăticie și le foloseau în scopuri medicale, ceremoniale sau decorative. Chiar dacă au o înfățișare delicată, aceste plante au un miros foarte înțepător, care are menirea de a preveni apariția paraziților.

Cum se îngrijesc

Îngrijirea crăițelor nu este o sarcină foarte dificilă, întrucât nu au nevoie de condiții speciale pentru o dezvoltare optimă. Sunt însă iubitoare de lumină, reușind să crească și în semiumbră, fără pretenții deosebite față de temperatură, cu excepția fazei de plantare, când nu rezistă la brumele târzii de primăvară. Nu au cerințe ridicate față de umiditatea solului. Se pot cultiva pe soluri variate, însă le preferă pe acelea mai grele, dar bine drenate, de dorit cu orientare sudică. Nu au cerințe deo­sebite privind fertilitatea solului, dar sunt contraindicate solurile acide. Se pot cultiva în orice zonă, mai puțin cea montană. Dat fiind aspectul ornamental al plantei, se recomandă cultivarea crăițelor în parcuri, grădini, spații verzi. În perioada de înflorire, se recomandă tratarea cu îngrășăminte sub formă lichidă.

Pentru o dezvoltare cât mai armonioasă, se recomandă îndepărtarea imediată a florilor ofilite, deoarece acestea împiedică apariția altora noi. Dacă se dorește obținerea semințelor, florile ofilite nu trebuie îndepărtate decât atunci când sunt uscate.

Cum se înmulțesc

Crăițele sunt plante mai puțin pretențioase, comportându-se bine atât pe terenurile drenate, permeabile și însorite, cât și pe cele mai sărace. Suportă perioade scurte de secetă. Se înmulțesc prin semințe, pe care trebuie să le semănați în seră, în luna martie, pentru ca la sfârșitul lui aprilie să poată fi plantate direct pe locul definitiv. Pentru a obține semințe, inflorescențele se recoltează atunci când sunt uscate, se sfărâmă și se scutură. Plantarea definitivă se va face la distanțe de 25-50 cm, în funcție de dimensiunile speciei.

Speciile pitice sunt folosite pentru decorarea bordurilor ori a rondurilor sau pot fi cultivate în ghivece și jardiniere, în combinație cu alte plante anuale. Speciile cu talie înaltă pot fi folosite ca flori tăiate, având o capacitate bună de reținere a apei - rezistă aproximativ una-două săptămâni de zile în vază.