Câinii din orașul nimănui

Un copil de șase ani este sfâșiat de câinii vagabonzi la câteva sute de metri de casă, la marginea Constanței. Fetița a fost devorată de o haită de maidanezi fără ca nimeni să vadă sau să audă nimic. Medicii legiști spun că micuța a murit în urma hemoragiei provocate de rănile la nivelul capului și al gâtului. Avea scalpul smuls și jugulara sfâșiată.

Doi părinții își plângeau în zadar durerea și invocau divinitatea. Nimeni nu îi auzea și nimeni nu se găsea și nu se găsește să fie tras la răspundere.

În fața acestui cumplit tablou, autoritățile locale au ridicat nepăsătoare din umeri. Nu e responsabilitatea lor.

Invocând tot felul de acțiuni judecătorești privind dreptul de proprietate asupra terenului pe care s-a produs tragedia, și-au luat mâna imediat de pe drama familiei Țigănuș. Într-adevăr, locuiau în Constanța, însă câinii au atacat câteva sute de metri mai departe, undeva pe un teren aflat în litigiu între Primăria Constanța și cea din Agigea. Nimeni nu se face vinovat de moartea unei copile.

Haitele de câini nu sunt în curtea lui Mazăre. Edilul pasează răspunderea, într-un joc absurd al disculpării, pe fundalul unei campanii electorale sensibile la astfel de întâmplări. Ce ar zice oamenii dacă s-ar afla că în orașul european al lui Mazăre, un copil este sfâșiat de câinii fără stăpân?

În realitate, indiferent că terenul se află în curtea Constanței sau a comunei Agigea, acele haite de câini nu aveau ce căuta libere. Problema câinilor comunitari a fost intens dezbătută, însă drame ca cea de sâmbătă seară continuă să se întâmple. Edilii noștri au două variante: câinii sunt adunați, sterilizați și trimiși la loc în stradă sau nu pot să adune maidanezii din cauza localnicilor care "protejează" prostește aceste animale.

Cartierele Constanței sunt stăpânite de câini, care nu de puține ori devin agresivi. Repet, castrați, necastrați, vaccinați sau nevaccinați, acești câini nu au ce căuta în parcuri, pe stradă, pe lângă locurile de joacă ale copiilor sau printre blocuri. Cât de relevant ar fi pentru cineva, ca părinte, dacă mâine copilul său ar veni acasă mușcat de un câine vagabond și ar afla apoi că animalul respectiv este castrat? Cât ar mai conta azi pentru familia Țigănuș dacă Mazăre sau Ioniță ar asigura-o că haitele de câini ucigași au trecut prin biobaza primăriilor, au fost sterilizați, și, cu toate analizele la zi, au fost eliberați?