Coruptibilii care cercetează faptele de corupție

Justiția din țara noastră trece, în primul rând, printr-o criză morală. Numeroși magistrați sunt actori în scandaluri de corupție, de luare de mită, de trafic de influență. Conform informațiilor publicate de două ziare centrale, există sesizări la Direcția Națională Anticorupție care au stat ani de zile în sertare fără a fi înregistrate ca dosare penale. Pe de altă parte există dosare penale care au fost finalizate prin adoptarea unor soluții necunoscute Codului de procedură penală, sau că procurorul Doru Țuluș a soluționat plângeri care erau de competența instanțelor de judecată. La fel de șocantă este și constatarea că, în unele dosare, la nivelul secției conduse de procurorul Țuluș, ofițerii de poliție judiciară au fost însărcinați cu întocmirea planurilor de anchetă, deși această activitate este obligația procurorului.

Nici actualul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, nu a scăpat nepătat. El este suspectat de corupție și abuz în serviciu. În aceeași poziție se află și Szolt Nagy, fost ministru al Telecomunicațiilor. Departamentul Național Anticorupție a cerut ieri, la Cotroceni, aviz pentru începerea urmării penale față de cei doi. O altă dimensiune a crizei provine de la neîncrederea populației în actul de justiție, la care contribuie procese pierdute de cei ajunși pe băncile tribunalului cu dreptatea în mână. Există apoi o criză în relațiile Justiției cu celelalte puteri ale statului. Justiția românească este acuzată de cedare în fața presiunilor politice venite din partea puterii și a partidelor politice (aduceți-vă aminte de scandalul cu bilețelul lui Tăriceanu către Băsescu). O altă latură a crizei Justiției este ineficiența, concretizată în numărul mare de dosare a căror rezolvare se întinde pe o perioadă lungă de timp. Se dau zeci de termene într-un dosar, sunt cauze care trec de la o instanță la alta, pentru a se reîntoarce la Judecătorie. Pe plan internațional, verdictele date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului dovedesc că Justiția a fost prinsă iar pe picior greșit.

Justiția nu va avea credibilitate atâta timp cât de rezolvarea faptelor de corupție se vor ocupa coruptibili.

Justiția din țara noastră trece, în primul rând, printr-o criză morală. Numeroși magistrați sunt actori în scandaluri de corupție, de luare de mită, de trafic de influență. Conform informațiilor publicate de două ziare centrale, există sesizări la Direcția Națională Anticorupție care au stat ani de zile în sertare fără a fi înregistrate ca dosare penale. Pe de altă parte există dosare penale care au fost finalizate prin adoptarea unor soluții necunoscute Codului de procedură penală, sau că procurorul Doru Țuluș a soluționat plângeri care erau de competența instanțelor de judecată. La fel de șocantă este și constatarea că, în unele dosare, la nivelul secției conduse de procurorul Țuluș, ofițerii de poliție judiciară au fost însărcinați cu întocmirea planurilor de anchetă, deși această activitate este obligația procurorului.

Nici actualul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, nu a scăpat nepătat. El este suspectat de corupție și abuz în serviciu. În aceeași poziție se află și Szolt Nagy, fost ministru al Telecomunicațiilor. Departamentul Național Anticorupție a cerut ieri, la Cotroceni, aviz pentru începerea urmării penale față de cei doi. O altă dimensiune a crizei provine de la neîncrederea populației în actul de justiție, la care contribuie procese pierdute de cei ajunși pe băncile tribunalului cu dreptatea în mână. Există apoi o criză în relațiile Justiției cu celelalte puteri ale statului. Justiția românească este acuzată de cedare în fața presiunilor politice venite din partea puterii și a partidelor politice (aduceți-vă aminte de scandalul cu bilețelul lui Tăriceanu către Băsescu). O altă latură a crizei Justiției este ineficiența, concretizată în numărul mare de dosare a căror rezolvare se întinde pe o perioadă lungă de timp. Se dau zeci de termene într-un dosar, sunt cauze care trec de la o instanță la alta, pentru a se reîntoarce la Judecătorie. Pe plan internațional, verdictele date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului dovedesc că Justiția a fost prinsă iar pe picior greșit.

Justiția nu va avea credibilitate atâta timp cât de rezolvarea faptelor de corupție se vor ocupa coruptibili.