"Cristi va trăi, tatăl meu va muri"

Citeam ieri în ziarele online despre faptul că operația lui Cristi Minculescu a reușit. Și mă bucuram, la fel cum cred că se bucură foarte mulți români, fie ei iubitori de rock sau nu. Minculescu a primit o nouă șansă la viață, iar pentru șansa asta este dator să ducă mai departe legenda "Iris".
Din păcate, deși evenimentul în sine era un adevărat motiv de bucurie, comentariile care urmau articolelor mi-au lăsat o strângere de inimă.
Majoritatea celor care au postat mesaje acolo erau indignați de modul în care statul român alege să dea șansă la viața unora, în defavoarea altora, aruncându-l pe Cristi, fără a avea vreo vină, într-un proces public de moralitate.
Liderul trupei Iris s-a trezit în mijlocul acestui vârtej fără voia sa. A căzut într-un joc de imagine al unor oameni politici, care au încercat să câștige capital electoral din drama și suferința unei legende vii a rock-ului românesc.
Mai exact, fără să fi fost întrebat nici de bună ziua, ministrul Ion Bazac s-a oferit imediat, aflând de operația pe care urma să o facă Minculescu în Germania, să plătească din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate costurile întregii intervenții chirurgicale, în valoare de vreo 50.000 de euro. Nu ar fi fost nimic anormal în reacția Ministerului Sănătății dacă de același tratament și atenție s-ar fi bucurat toți românii cu astfel de probleme de sănătate. Însă, în momentul în care sute de persoane mor anual din cauză că statul român nu are bani pentru a-i ajuta să se opereze, în momentul în care vedem zilnic la televizor părinți, cu lacrimi în ochi, cerșind mila semenilor pentru a-și putea salva copiii loviți de tot felul de boli, ne întrebăm dacă gestul lui Bazac este unul legitim sau doar o strategie de marketing, profitând de imensa mediatizare de care se bucură cazul lui Cristi Minculescu.
Solistul trupei Iris nu a solicitat niciun moment ajutorul statului pentru a-i plăti operația, deși este dreptul fiecărui român contribuabil de a se bucura de asistență medicală gratuită. El ar fi făcut transplantul și dacă autoritățile române ar fi adoptat aceeași atitudine de indiferență cu care ne-a obișnuit în fața suferinței românilor. Ministrul Sănătății a considerat că trebuie să dea bani pentru acest caz, poate în defavoarea altora, dar nu trebuie, pentru asta, să-l condamnăm pe Cristi Minculescu.
Unele comentarii ale cititorilor sunt răutăcioase, altele sunt ridicole, însă multe cuprind în ele suferință și disperare.

Veleavlad: "RUȘINEEE!"
"Asigurările de sănătate…. Știți câți copilași au nevoie de tratament și operații? Să le fie rușine. Eu am soția 29 ani + fetița 7 ani + băiețelul 2 ani cu HEPATITA B și nu am sfori să trag pentru tratament. Mă rog... sunt alți copii care au nevoie urgent de operații dar... nu au bani (nu au nici ei săracii sfori de care să tragă). RUȘINE SĂ LE FIE... Poate ne aude cineva..., poate DUMNEZEU. Apropo... SĂNĂTATE lui Minculescu și soției".

catalinaian: "Nevoie disperată de ajutor"
"Cumnatul meu are nevoie urgentă de transplant și nimeni nu ne aude de 1 an. La ce uși nu am bătut? Pe cine nu am rugat să ne ajute? Are 40 de ani și un copil minor! Cei din Italia, care i-au făcut o operație de montare de tipps se minunează și acum că nu am reușit să rezolvăm nimic! Din când în când ne sună (ei!) și ne întreabă ce am mai rezolvat! Și noi ne luptăm aici cu morile de vânt! Multă sănătate lui Minculescu, dar si cumnatul meu e om! Sau poate nu?"

Cornel_mirea: "Cristi va trăi, tatăl meu va muri"
"Și tatăl meu are ciroză și nu am nicio putere (bani) să-l ajut și se stinge pe zi ce trece. Poate cineva să mă ajute?"

Acestea sunt doar câteva mesaje din sutele postate pe internet. Din păcate, un prilej de bucurie pentru români s-a transformat în motiv de scandal și dispute care îl aruncă, fără nicio vină, pe Cristi Minculescu de pe patul de spital direct în mijlocul unui conflict care nu îi aparține.