Frustrările presei din Constanța

Jurnaliștii de la Academia Cațavencu au publicat, în ediția din această săptămână, o pagină despre clanul Mazăre. Despre marile tunuri imobiliare de la Constanța, despre mecanismul retrocedărilor de terenuri aflate - coincidență! - pe traseul viitoarei șosele de coastă, despre controlul absolut asupra administrației municipale și județene, despre atuul pe care "famiglia" l-a câștigat prin implantarea apropiatului Nemirschi în fruntea Ministerului Mediului și, în final, despre abuzul reclamat de colegii de la Ziua de Constanța cărora firma primarului nu le mai difuzează ziarul.

Am întrebat ieri la patru chioșcuri "Telegraf" despre "Academia Cațavencu". Nu am găsit-o, iar vânzătorii ne-au spus că nu au primit publicația. La alte două chioșcuri, aflate în zone mai lăturalnice, era. Deci nu chiar o interdicție, ci o obstrucție. Nu ne-am mirat, căci există precedentul cu Jurnalul Național și precedentul cu Ziua. Când ne apar materiale deranjante despre personajele cheie ale urbei și județului, și pe noi ne mai sună cititorii să reclame că nu au găsit Cugetul Liber la unele dintre chioșcurile Telegraf. Ne-am obișnuit, e o chestie normală la Constanța, de ce ne-am mai mira? Și mie mi-au oferit "Telegraful" câțiva vânzători "amabili" de la chioșcurile Conpress, atunci când am cerut (așa, de control) Cugetul Liber.

A mai fost încercarea de a elimina chioșcurile "Cuget Liber" din planul urbanistic al punctelor de difuzare a presei, prin votarea unei hotărâri de consiliu în care apăreau doar chioșcurile "Telegraf", dar ne-am prins la timp și am reușit să contracarăm intenția. Probabil și-au dat seama că scandalul ar fi fost prea mare, ecoul - național și implicațiile, de necontrolat, așa că au completat hotărârea. S-au mulțumit cu avantajul pe care îl au prin numărul mult mai mare de chioșcuri și tarabe care au împânzit, treptat, orașul condus de ei.

Tirajele ziarelor de opoziție mai sunt controlate și limitate prin interdicția - absolut ilogică - a comerțului de întâmpinare.

Mulți am fost în capitală și nu ne-am simțit deranjați de vânzătorii ambulanți din intersecții. Ba mie chiar mi-a făcut plăcere că nu a mai trebuit să parchez mașina și să caut un chioșc de ziare, pentru a mă pune la curent cu știrile. La Constanța nu e voie, legislația locală interzice, de ani de zile, orice comerț ambulant. (În schimb, din ce în ce mai des ne bat în geam, la semafoare, cerșetorii. Taxa de protecție ar fi trebuit să ne protejeze de ei, așa se lăuda primarul, iar un timp chiar am avut gardieni publici în intersecții. Au dispărut ușor - ușor, iar promisiunile au fost uitate. Nu și obligațiile de plată a taxei pentru agenții economici.)

Comerțul de întâmpinare ar contribui și la emanciparea populației. Orice om care aparține breslei jurnaliștilor știe că la Constanța sunt puțini cititori de presă, poate la jumătate față de regiuni din Banat, spre exemplu. Constănțenii se mulțumesc cu informația primită prin televizor și se fixează, de cele mai multe ori, pe OTV și alte canale care promovează scandalul de cea mai joasă speță. Dacă li s-ar aduce ziarele sub nas, poate că ar dori să fie informați și s-ar lăsa chiar civilizați prin campanii de interes public în ziare de calitate.

Dar autoritățile locale nu au nici un interes să promoveze genul acesta de comerț cu ziare, câtă vreme chioșcurile lor au acoperire mare și pot să-și difuzeze propriul mesaj, de obediență, controlând, în același timp, măcar în parte, tirajele altor publicații. În aceste condiții este absolut firesc ca un viceprimar să-ți dea replica "Scrie ce vrei, și-așa, doar proștii bagă în seamă ce scriu ziarele…". Este clar că, cel puțin la Constanța, presa nu mai este a patra putere și nici câinele de pază al democrației.

De asemenea, concurența este inegală și la capitolul publicitate, căci e logic, pentru un agent economic dependent de tot felul de aprobări și autorizații de la Primărie, să dorească a-și face publicitate prin organele de presă agreate și chiar deținute de autoritatea locală. Ba, mai mult, unul care vrea o autorizație sau un PUZ de la Consiliul Local Municipal colorat majoritar în roșu nu-și va face publicitate în presa de opoziție, ca să nu contrarieze pesediștii de la putere.

Toate cele de mai sus au rolul de a demonstra, cât se poate de coerent, că accesul la o corectă și echidistantă informare al constănțenilor este îngreunat la Constanța, fie și pentru că este vorba despre concurență neloială. Studii de piață au demonstrat că oamenii sunt interesați în primul rând de informațiile locale, iar ziarul local care este impus atenției publicului pe toate căile și susținut financiar printr-o difuzare superioară și o vizibilitate maximă pe piața publicității este Telegraful.

Desigur că această stare de fapt este cunoscută, mai grav este că ne-am obișnuit cu ea, o considerăm inerentă și ineluctabilă. Chiar dacă locuim în Republica Mazăre, poate e bine să ne amintim, din când în când, că suntem parte din Uniunea Europeană, unde asemenea practici îndreptate împotriva presei libere nu sunt privite cu ochi buni. Poate ne aude cineva, și, când zic cineva, mă gândesc, în primul rând, la consilierii locali și la parlamentarii de Constanța, care ar trebui să sesizeze astfel de nereguli și măcar să încerce să le corecteze.