Hârtia va fi, în cazul meu, roz

Am urcat scările încet, cu geanta grea pe umăr, cu două ziare și trei reviste în mână pe care, ca întotdeauna, le scap. Când mă aplec să le adun de pe jos, găsesc pe pragul ușii un plic. E din hârtie de calitate, cerată, nu ca alea de duzină. Pe el scrie "Special pentru tine!". Și, cu lene și totală lipsă de interes, îl desfac totuși. Iată povestea scrisă frumos cu litere aplecate. Inițialele se creionează artistic, știti d-voastră, ca literele de pe coperta "Poveștirilor din Canterbury" ale lui Chaucer.
"Dragă Ada (Mărturisesc, nu știu de unde atâta apropiere, că doar nu ne cunoaștem), ai extraordinara șansă de a afla cum se va derula viața ta în următorii 45 de ani. Va fi, tot ce se poate, o existență plină de fericire, realizări în plan profesional și familial. (Bla, bla, bla…Am uitat să precizez că hârtia pe care este redactat acest "text de suflet" este de culoare roz. Un roz pal, atât cât să nu îți supere simțul estetic). Dar să lăsăm acest detaliu. Cum noi preconizăm că media de viață va scădea în următorii ani, tu vei muri în jurul vârstei de 68 de ani. (Mă gândesc, cum Dumnezeu am ajuns, eu și niște străini, să vorbim despre viata și, mai ales, despre decesul meu. Înainte de toate, habar nu am cine sunt. Și, în definitiv, am sentimentul ciudat că ne-am împrietenit prea repede).
Buunn… (Bun pe naiba!) Ajungem acum la cel mai important lucru. În cazul în care vei muri călcată de mașină sau, în fine, în urma unui accident stupid, de orice natură, va trebui să plătești niște taxe. Să spunem că o să te calce mașina, că vei păta șoseaua cu sânge, șoferul va fugi de la locul accidentului. Fără îndoială că moartea ta va fi un eveniment. De ce? În primul rând, vei provoca grave afecțiuni emoționale celor care vor asista, involuntar, la accident. Fapt pentru care vei fi nevoită, fără doar și poate, să achiți taxa de despăgubire a martorilor fără voie. Aceasta se va ridica, la vremea aceea, la suma de câteva mii. De euro, firește. Doar nu-ți imaginezi că vei mai opera atunci cu bani românești. Pentru caldarâmul murdărit de sângele tău, alte mii de euro, taxa de drum. You know, «Aici sunt banii d- voastră».
Și ca să îți dovedim cât de mult ne preocupă existența ta, iată la ce ne-am gândit. De ce să nu începi, chiar de mâine, să cotizezi în fondul tău de pensie privată? Suntem deosebiți față de toți ceilalți, pentru că noi îți facem cadou florile de înmormântare. Garoafe proaspete și cale. (Mie nu-mi plac calele). Așa că alege-ne pe noi și vei câștiga! Ignoră faptul că vei plăti 40 de ani, iar după ce vei cotiza la noi o viață, vei muri la doar un an sau doi ani după ieșirea la pensie. Who cares? Vino la firma noastră cu sediul în strada Macabrului, colț cu Aleea Sadismului. Vei vedea o clă-dire văruită în nuanțe de pier-sică, marcă a nonconformismului nostru identitar. E O.K., angajații te pot trata ca pe un looser, dar treci peste. Te vor servi cu ceva junk food, cu multe E-uri și conservanți, astfel încât sănătatea ta să devină precară într-un timp cât mai scurt. Dacă ești tu drăguță, și noi știm că ești, fă lobby pentru firma noastră și la prietenii și cunoscuții tăi. Numai în felul acesta, vei avea o reducere la 1%, pe o perioadă la trei luni. (Uau! Ce șansă nemaîntâlnită! Ce noroc colosal mi-a picat din cer!)
În speranța că ți-am câștigat respectul și afecțiunea, te așteptăm la noi cât mai repede pentru a-ți vărsa banii în contul tău. Vei trăi cu senzația că este al tău aproape toată viața. Păcat că, în conformitate cu analizele și statisticile noastre elaborate, vei muri mai devreme decât te-ai aștepta. (Ha, ha, ha). Asa că, îți dăm dreptul să alegi."
În România, în toate orașele, pe toate străzile. În 2007. În anotimpul în care pică din copaci castanele. E sezonul șpăgilor ministeriale, al moțiunilor picate, al guvernului eventual remaniat. Al oamenilor care trăiesc și mor în același ritm și fără pensie privată. Hârtia va fi, în cazul meu, roz. O nuanță delicată. Și nu vreau cale, nu-mi plac.

Am urcat scările încet, cu geanta grea pe umăr, cu două ziare și trei reviste în mână pe care, ca întotdeauna, le scap. Când mă aplec să le adun de pe jos, găsesc pe pragul ușii un plic. E din hârtie de calitate, cerată, nu ca alea de duzină. Pe el scrie "Special pentru tine!". Și, cu lene și totală lipsă de interes, îl desfac totuși. Iată povestea scrisă frumos cu litere aplecate. Inițialele se creionează artistic, știti d-voastră, ca literele de pe coperta "Poveștirilor din Canterbury" ale lui Chaucer.
"Dragă Ada (Mărturisesc, nu știu de unde atâta apropiere, că doar nu ne cunoaștem), ai extraordinara șansă de a afla cum se va derula viața ta în următorii 45 de ani. Va fi, tot ce se poate, o existență plină de fericire, realizări în plan profesional și familial. (Bla, bla, bla…Am uitat să precizez că hârtia pe care este redactat acest "text de suflet" este de culoare roz. Un roz pal, atât cât să nu îți supere simțul estetic). Dar să lăsăm acest detaliu. Cum noi preconizăm că media de viață va scădea în următorii ani, tu vei muri în jurul vârstei de 68 de ani. (Mă gândesc, cum Dumnezeu am ajuns, eu și niște străini, să vorbim despre viata și, mai ales, despre decesul meu. Înainte de toate, habar nu am cine sunt. Și, în definitiv, am sentimentul ciudat că ne-am împrietenit prea repede).
Buunn… (Bun pe naiba!) Ajungem acum la cel mai important lucru. În cazul în care vei muri călcată de mașină sau, în fine, în urma unui accident stupid, de orice natură, va trebui să plătești niște taxe. Să spunem că o să te calce mașina, că vei păta șoseaua cu sânge, șoferul va fugi de la locul accidentului. Fără îndoială că moartea ta va fi un eveniment. De ce? În primul rând, vei provoca grave afecțiuni emoționale celor care vor asista, involuntar, la accident. Fapt pentru care vei fi nevoită, fără doar și poate, să achiți taxa de despăgubire a martorilor fără voie. Aceasta se va ridica, la vremea aceea, la suma de câteva mii. De euro, firește. Doar nu-ți imaginezi că vei mai opera atunci cu bani românești. Pentru caldarâmul murdărit de sângele tău, alte mii de euro, taxa de drum. You know, «Aici sunt banii d- voastră».
Și ca să îți dovedim cât de mult ne preocupă existența ta, iată la ce ne-am gândit. De ce să nu începi, chiar de mâine, să cotizezi în fondul tău de pensie privată? Suntem deosebiți față de toți ceilalți, pentru că noi îți facem cadou florile de înmormântare. Garoafe proaspete și cale. (Mie nu-mi plac calele). Așa că alege-ne pe noi și vei câștiga! Ignoră faptul că vei plăti 40 de ani, iar după ce vei cotiza la noi o viață, vei muri la doar un an sau doi ani după ieșirea la pensie. Who cares? Vino la firma noastră cu sediul în strada Macabrului, colț cu Aleea Sadismului. Vei vedea o clă-dire văruită în nuanțe de pier-sică, marcă a nonconformismului nostru identitar. E O.K., angajații te pot trata ca pe un looser, dar treci peste. Te vor servi cu ceva junk food, cu multe E-uri și conservanți, astfel încât sănătatea ta să devină precară într-un timp cât mai scurt. Dacă ești tu drăguță, și noi știm că ești, fă lobby pentru firma noastră și la prietenii și cunoscuții tăi. Numai în felul acesta, vei avea o reducere la 1%, pe o perioadă la trei luni. (Uau! Ce șansă nemaîntâlnită! Ce noroc colosal mi-a picat din cer!)
În speranța că ți-am câștigat respectul și afecțiunea, te așteptăm la noi cât mai repede pentru a-ți vărsa banii în contul tău. Vei trăi cu senzația că este al tău aproape toată viața. Păcat că, în conformitate cu analizele și statisticile noastre elaborate, vei muri mai devreme decât te-ai aștepta. (Ha, ha, ha). Asa că, îți dăm dreptul să alegi."
În România, în toate orașele, pe toate străzile. În 2007. În anotimpul în care pică din copaci castanele. E sezonul șpăgilor ministeriale, al moțiunilor picate, al guvernului eventual remaniat. Al oamenilor care trăiesc și mor în același ritm și fără pensie privată. Hârtia va fi, în cazul meu, roz. O nuanță delicată. Și nu vreau cale, nu-mi plac.