Instigare la grevă

S-a iscat curentul acesta de opinie conform căruia atât profesorii, cât și medicii ar trebui să se gândească la binele țărișoarei și să renunțe la revendicările lor salariale, pretinzându-li-se conștiință civică. Uită multă lume că tocmai de conștiință civică au dat dovadă, de fapt, în toți acești ani în care au muncit pe o nimica toată așteptând - în zadar - să le fie mai bine la un moment dat și să fie plătiți pe măsura eforturilor.

Unii s-au adaptat, compensând din șpagă sau din meditații evazioniste fiscal ceea ce societatea românească nu le-a dat. Unii au renunțat sau au plecat din țară. Alții -există, știu sigur! - s-au resemnat și au muncit ca robii, păstrându-și principiile și luptându-se cu sărăcia. Pentru izgonirea valorilor, pentru sărăcie, pentru evaziune, pentru compromiterea moralei profesionale și pentru șirul nesfârșit de examene viciate de instituția șpăgii trebuie să mulțumim - ca pentru majoritatea porcăriilor întâmplate în România - tot guvernelor care i-au privat pe dascăli și pe medici de condiții decente de trai.

Ei, da, a venit vremea să pretindă ceea ce li se cuvine pentru că, dacă nu cer, niciun guvern nu le va da. Pentru că doar sub o agresivă și continuată presiune sindicală guvernanții vor fi siliți să scoată rezervele din buzunare. Și anume rezervele acelea ținute pentru contracte dubioase, pentru clientela politică, pentru prietenii și șmecherii de la agențiile guvernamentale, pentru învârtiții din ministere care freacă menta pe bani mulți și fără asumarea vreunei răspunderi (a fost o vreme când a trebuit să fac drumuri prin Ministerul Transporturilor și am văzut operațiunea în desfășurare).

Se pare că doar aceștia binemerită de la statul român, că doar n-o să dea de bunăvoie bani la "fraierii" care muncesc oricum!

Da, să facă greve și să se dea salarii mari la toată intelectualitatea pentru ca măcar pentru o dată să trăiască bine și ăia care gândesc și muncesc, să avem și noi priveliștea plăcută a unei scări a valorilor așezată cum trebuie, nu cu susu-n jos, cum ne-am obișnuit de la revoluție încoace!

De prea multă vreme trăim în lumea șmecherilor cu ghiul pe mână și cu unghie mare la degetul mic, care, în timp ce se scobesc tacticos în ureche sau fac biluțe din muci, se uită în scârbă la intelectual și-l întreabă "filozofic": "Și? la ce ți-a folosit c-ai făcut facultate? Ce mașină ai?".

Și când profesorii și medicii vor primi salarii mari, iar țara va intra cu adevărat în criză, atunci o să fie frumos, pentru că toți împuțiții care au supt până acum din țara asta o să-și dea seama că trebuie să locuiască și ei undeva și că toate averile pe care le-au strâns sau afacerile în care au pompat sunt tot pe-aici și că au NEVOIE ca lucrurile să meargă într-o direcție bună ca să nu li se devalorizeze proprietățile și să nu fi furat în zadar.

Numai așa, strânși cu ușa, își vor da seama că nu mai merge să faci un guvern de politicieni în care toți să stea și să se bată de muscă și să se întrebe unul pe celălalt "și acum ce facem?", să vadă că nu pot pune nicio bază în bine plătiții incapabili funcționari din ministere și că nu folosește la nimic, nu e productiv să iasă la tv și să dea vina pe dezastruoasa moștenire...

Și poate doar atunci, forțați de împrejurări, vor face un pas înapoi și vor permite formarea unui guvern de uniune națională care să scoată țara din că... pardon, criză, un guvern format din tehnocrați, din cele mai luminate minți, din oameni cu viziune care să vrea și să poată ajuta. Îmi vine să cred că poate chiar asta vrea președintele, forțând un deznodământ dramatic. Va urma, probabil, o perioadă mai grea pentru tot românul, dar măcar, după ce va trece furtuna, intelectualii își vor fi recăpătat demnitatea.