Justiție contra politică

Deunăzi, Ionel Manafu, ieri, Oscar Beneș, foștii directori democrați de instituții deconcentrate își recâștigă, rând pe rând, funcțiile pierdute în urma ieșirii de la guver-nare a PD.

Cu toate că adevărate campanii de presă au fost îndreptate împotriva celor doi, imaginea lor având de suferit pe când rezistau în posturi, în ciuda presiunilor politice de la nivel local și central, iată cum justiția a decis că nu se pune problema incompetenței sau managementului defectuos și a răsturnat deciziile de eliberare din funcție.

Hotărârea lor de a merge până în pânzele albe cu judecata, neacceptând să fie dați la o parte, pur și simplu, este lăudabilă nu pentru că își demonstrează competența profesională (pe care nu o comentez, întrucât nu mă pricep la domeniile respective, iar informațiile pe această temă nu sunt tocmai credibile, fiind rezultate în urma unor campanii de presă cu obiective nu tocmai curate). De fapt, gestul demonstrează, fără dubii, implicarea politicului în administrație și este primul pas spre a impri-ma un curent al normalității în viața publică.

Dacă justiția își păstrează acest trend, urmează Paul Brânză, de la ANR, și poate Mircea Banias, de la APC, ambii având mari șanse să câștige procesele pe care le-au intentat.

În cazul în care deciziile de repunere în funcții vor rămâne definitive, putem avea speranța că, pe viitor, conducerile unor astfel de instituții vor fi numite pe criterii de competență. Nici măcar nu este vorba despre Manafu și Beneș sau ceilalți doi democrați, numiți, inițial, pe baza aceluiași criteriu politic. Faptul că Beneș a câștigat concursul pentru post este lăudabil, dar subsidiar. Democrații nu vor rămâne înțepeniți ca directori la Ape, la Pensii sau la alte instituții ale administrației, având probabil proiecte personale cărora se vor dedica, la un moment dat, dar, pentru cei care le vor urma, viitorul sună binișor.