Nicolae Spirescu - între un oraș cultural european și… jalea de acasă

Cine nu-l cunoaște pe Nicolae Spirescu… unul dintre intelectualii urbei, nelipsit de la eve-nimentele culturale, mondene sau de la recepții care marchează momentele importante ale anului. Este secretar literar al trupei de balet Oleg Danovski, și-a petrecut toată viața între balerini și poate furniza tot felul de informații despre diferite epoci culturale prin care a trecut Constanța, pentru că le-a traversat cu nonșalanță și cu umor. În ultima vreme pare mai trist, poate întâlnirea cu emulația culturală a Sibiului l-a făcut mai conștient de jalea de acasă, de regresul pe care îl suportă orașul sub actuala administrație locală și județeană. Nu o spune de-a dreptul, dar o putem citi printre rândurile textului său:

"Sibiul 2007 se dovedește a fi un oraș mustind de cultură, punct irezistibil de atracție pentru turiștii români și străini, întâlniți cu miile, ca la Veneția sau la Versailles: japonezi cu nelipsitele lor aparate foto, nordici încântați să găsească un locșor din sud-estul Europei (mai) pe gustul lor, chiar și ruși etalând opulența noilor îmbogățiți. Cu toții se plimbă, toată ziua, prin piețele și printre clădirile vechi splendid renovate, mai ceva ca-n fostul RDG, iar serile umplu zecile de terase și-i îmbogățesc pe patronii inventivi în a le conferi câte un stil aparte fiecăreia.
Dar nu despre pizzerii cu prețuri fixe (și joase!) și nu despre case nemțești, renovate cu banii Uniunii Europene, aș vrea să povestesc cititorului constănțean. Ci despre sutele de concerte în aer liber și în biserici, cu orchestre și soliști din toată lumea, despre spectacolele teatrale, clasice sau experimentale, despre sutele (oare exagerez?) de expoziții prezentate în fiecare zi de capitala culturală a Europei.
Sibiul a devenit o proiecție in extenso a muzeului "Bruckenthall", a teatrului și filarmonicii, la nivelul tuturor spațiilor posibile, mai mult sau mai puțin convenționale. Sunete, lumini, culori și forme de un anume nivel artistic umplu orașul și proclamă aici victoria definitivă a artei și a culturii sub imperativul bunului gust indiscutabil și, câteodată, al rafinamentului și unicității.
Un primar devotat ideii, Johannes Klaus, ajutat de un comitet, să-i zicem de organizare, format din artiștii și intelectualii bătrânului burg, cărora li s-au alăturat, cu entuziasm, zeci de studenți și elevi făcând voluntariat, cu toții au făcut posibil
acest miracol post-decembrist. Fără politică, fără orgolii, doar
cu dedicație și entuziasm profesional.
Nimerind eu la Sibiu, vara aceasta, în mijlocul unei săptămâni de cultură evreiască (aici s-au întâlnit culturi din toată lumea), am participat, invitat de dl. Deutsch (!), președintele comunității, la un concert-mamut de muzică sinagogală cu orchestre și coruri din Spania, Turcia, spațiul ex-iugoslav ș.a., etalând sonorități mai mult sau mai puțin laice, pline de farmec și unicitate. Cu tichia pe cap, m-am delectat și eu (ca un evreu onorific ce sunt!), într-o sinagogă arhiplină, mustind de istoria unei comunități altădată înfloritoare."
(va urma)

Cine nu-l cunoaște pe Nicolae Spirescu… unul dintre intelectualii urbei, nelipsit de la eve-nimentele culturale, mondene sau de la recepții care marchează momentele importante ale anului. Este secretar literar al trupei de balet Oleg Danovski, și-a petrecut toată viața între balerini și poate furniza tot felul de informații despre diferite epoci culturale prin care a trecut Constanța, pentru că le-a traversat cu nonșalanță și cu umor. În ultima vreme pare mai trist, poate întâlnirea cu emulația culturală a Sibiului l-a făcut mai conștient de jalea de acasă, de regresul pe care îl suportă orașul sub actuala administrație locală și județeană. Nu o spune de-a dreptul, dar o putem citi printre rândurile textului său:

"Sibiul 2007 se dovedește a fi un oraș mustind de cultură, punct irezistibil de atracție pentru turiștii români și străini, întâlniți cu miile, ca la Veneția sau la Versailles: japonezi cu nelipsitele lor aparate foto, nordici încântați să găsească un locșor din sud-estul Europei (mai) pe gustul lor, chiar și ruși etalând opulența noilor îmbogățiți. Cu toții se plimbă, toată ziua, prin piețele și printre clădirile vechi splendid renovate, mai ceva ca-n fostul RDG, iar serile umplu zecile de terase și-i îmbogățesc pe patronii inventivi în a le conferi câte un stil aparte fiecăreia.
Dar nu despre pizzerii cu prețuri fixe (și joase!) și nu despre case nemțești, renovate cu banii Uniunii Europene, aș vrea să povestesc cititorului constănțean. Ci despre sutele de concerte în aer liber și în biserici, cu orchestre și soliști din toată lumea, despre spectacolele teatrale, clasice sau experimentale, despre sutele (oare exagerez?) de expoziții prezentate în fiecare zi de capitala culturală a Europei.
Sibiul a devenit o proiecție in extenso a muzeului "Bruckenthall", a teatrului și filarmonicii, la nivelul tuturor spațiilor posibile, mai mult sau mai puțin convenționale. Sunete, lumini, culori și forme de un anume nivel artistic umplu orașul și proclamă aici victoria definitivă a artei și a culturii sub imperativul bunului gust indiscutabil și, câteodată, al rafinamentului și unicității.
Un primar devotat ideii, Johannes Klaus, ajutat de un comitet, să-i zicem de organizare, format din artiștii și intelectualii bătrânului burg, cărora li s-au alăturat, cu entuziasm, zeci de studenți și elevi făcând voluntariat, cu toții au făcut posibil
acest miracol post-decembrist. Fără politică, fără orgolii, doar
cu dedicație și entuziasm profesional.
Nimerind eu la Sibiu, vara aceasta, în mijlocul unei săptămâni de cultură evreiască (aici s-au întâlnit culturi din toată lumea), am participat, invitat de dl. Deutsch (!), președintele comunității, la un concert-mamut de muzică sinagogală cu orchestre și coruri din Spania, Turcia, spațiul ex-iugoslav ș.a., etalând sonorități mai mult sau mai puțin laice, pline de farmec și unicitate. Cu tichia pe cap, m-am delectat și eu (ca un evreu onorific ce sunt!), într-o sinagogă arhiplină, mustind de istoria unei comunități altădată înfloritoare."
(va urma)