Pizza Romania

Bun. Primele rânduri-gânduri pe 2008. Pentru început, să nu uit: chestie mai idioată ca "Happy New Year"-ul Realității TV nu am mai văzut de mult. Știți despre ce vorbesc, nu? Despre adunătura de știriști, crainici, moderatori și alte vietăți din acest regn care se leagănă imbecil cu niște foi în lăbuțe și ne promit "știri fierbinți cu președinți, primari și parlamentaaaaari". Dumnezeu mi-e martor că prefer imnurile echipelor de fotbal cântate de niște jucători afoni și manelari...

Acum că ne-am descărcat, să revenim la lucruri serioase. Mă gândeam cam ce-ar trebui să vă transmit, dragii mei cititori, la început de an. Îmi trozneam degetele înainte să încep să desființez clasa politică, așa, pentru a ne dezmorți după sarmale, până când mi-am dat seama că nu are nici un rost să consumăm, astăzi, spațiul tipografic pe niște troglodiți care încă se scobesc de caviarul rămas între dinți de la masa de Revelion.

Așadar, haideți să le urăm "sta-le-ar în gât" și să vedem ce ne-ar trebui în 2008. Primo, alte servicii de deszăpezire, pentru că, din câte văd la TV, astea pe care le avem sunt sublime, dar s-au topit cu desăvârșire. Apoi, nu ne-ar strica un sistem sanitar de câteva ori mai performant decât cel actual, câteva sute de kilometri de autostradă în plus, apă curentă în trei sferturi din satele țării și electricitate cu acoperire de 100%. În rețetarul unei țări sănătoase mai scrie că e nevoie de dascăli bine plătiți, respectați, nu tratați ca niște rebuturi, de medici cu inimă, care nu primesc peșcheșuri în cartoane de țigări, sticle de Jack și euro, de miniștri verticali și competenți și nu ciurucuri găsite pe sub pulpane de afaceriști oneroși.

Adăugați un praf-două de bun simț aruncat peste tigaia națională dintr-o mișcare elegantă a încheieturii, două căni de optimism sănătos, câteva cuburi de cultul muncii "made in Germany" și s-ar putea să aveți o idee cam ce-mi doresc și vă doresc în 2008. Dar nu asta sperăm de câțiva ani încoace la fiecare 1 ianuarie?