Misterioasele galerii de sub Constanța: "M-a speriat adâncimea lor. Nu era un sistem de apărare"

Arheologul Gheorghe Papuc, autorul volumului "Tomis I - Aprovizionarea cu apă a cetății Tomis în epoca romană și romană târzie", demontează teoria arheologilor Vasile Canarache și Barbu, care afirmau că toate galeriile de sub Constanța au fost gândite ca obiective militare. 

Dacă acești cercetători erau convinși că, în urmă cu 2000 de ani, oamenii își construiseră aceste galerii pentru a se refugia din fața inamicului, arheologul Gheorghe Papuc vine cu altă teorie. Romanii au construit o rețea de tuneluri pentru aprovizionarea cetății Tomis cu apă. Aceste galerii există și astăzi la diferite adâncimi, fie 15 metri, fie 20 de metri, și pleacă din dreptul localității Ovidiu, locul unde se afla sursa de apă, și se întind până în zona peninsulară a Constanței. Odată cu intrarea cetății Tomis sub influența romană, orașul se dezvoltă și automat consumul de apă crește. Arheologul Papuc spune că 

și-a dat seama că aceste tuneluri nu erau destinate pentru adăpost în cazul invaziilor văzând că toate aceste tuneluri erau tencuite cu mortar hidrofug, care rezistă la apă, până la o înălțime de peste un metru și jumătate. Totodată, pe partea inferioară a fiecărui bazin descoperit se găsesc două scafe, care aveau rolul de a facilita scurgerea apei. "În primul rând m-a speriat adâncimea mare a acestor galerii, lucru care m-a determinat să merg mai departe cu cercetările. Mi-am dat seama că este vorba de altceva și nicidecum de un sistem de apărare", a subliniat arheologul Papuc.

Termele romane, locul unde se hotăra politica cetății

În anul 1981, arheologii Gheorghe Papuc și Mihai Bucovală săpau în apropierea insulei Ovidiu. Nivelul lacului Siutghiol scăzuse, era o vară secetoasă, și cei doi arheologi au văzut o zidărie care ieșea din apă. Au curățat imediat bucata respectivă. "În timpul săpăturilor efectuate pe malul Lacului Siutghiol, am surprins o construcție, având o lățime de doi metri, pe fundul lacului. Zidurile laterale erau de 70 cm," povestește arheologul. Toate acestea erau elemente clare ale unui sistem care capta apa de la fosta cișmea de la Ovidiu și care ajungea până la termele de la Poarta 1. Astfel, de la jumătatea secolului I d. Hr., în cetatea Tomis se execută primele lucrări de introducere a unui sistem de ali-mentare cu apă. Câteva apeducte mai mici au fost construite inițial și începând cu a doua jumătate a secolului II, când Tomisul a devenit reședința guvernatorului, numărul galeriilor a crescut. Surplusul de apă din conducte se aduna în termele construite lângă Edificiul Roman cu Mozaic. Toți cetățenii zonei se scăldau în apa adunată acolo. Papuc spune că la aceste terme se hotăra inclusiv politica cetății. 

În permanență, inundate 

Din păcate, aceste galerii nu vor putea fi niciodată introduse într-un circuit turistic. Vasile Canarache, director al Muzeului de Istorie și Arheologie, în perioada 1957 -1969, își propusese să facă vizitabile aceste galerii. Era vorba doar de porțiunea tunelurilor care pornește din dreptul Edificiului Roman cu Mozaic până la Porta 1. Din cauză că aceste galerii erau în permanență inundate s-a renunțat la proiect.