A absolvit prima generație de jurnaliști "Bologna"

Sâmbătă, studenții de anul III ai specializării Jurnalism din cadrul Universități "Ovidius" au participat la ultimul lor curs – CEL FESTIV. Emoțiile au fost împărtășite de profesori, dar și de părinții care au făcut ca amfiteatrul central din Campusul universității să fie arhiplin.

Emoții personale, sistem de studiu comun
La final de facultate, studenții au fost prinși într-o multitudine de emoții: "Am 218 motive care mă determină să mă întorc cu o plăcere nebună la anii de studenție. A fost o aventură îngrozitor de frumoasă, ce mi-a pregătit lansarea pe orbita jurnalismului. Descoperire, devenire și acum melancolie. Mai am un singur gând de final. Să trăiesc «inepuizabil și inedit» fiecare zi, citându-l pe Eliade, care definea la un moment dat trăirile jurnaliștilor", a spus Corina Popescu, șefa promoției specializării jurnalism anul III 2008.
Cursul festiv este o tradiție universitară care marchează finalul ciclului de licență, de patru ani de facultate. De data aceasta, odată cu implementarea sistemului Bologna, studenții de la Jurnalism au absolvit după trei ani de facultate. Lipsa unui an de studiu este însă compensată de încă doi ani de masterat și trei de doctorat, ne-cesari îndeplinirii ciclului complet de studii superioare.

Avem un sistem. Cum procedăm?
Procesul de la Bologna a fost inițiat prin Declarația de la Sorbona, în 1999. În același an, România a semnat Declarația de la Bologna, prin care se urmărea armonizarea sistemelor de învățământ superior pentru a se realiza, până în 2010, un Spațiu European al Învățământului Superior. Studenții au simțit acest proces prin faptul că studiile universitare de licență s-au redus cu un an, cu unele excepții, dar, pe de altă parte, durata studiilor de masterat s-a mărit la doi ani. De asemenea, s-a restructurat sistemul doctoral, de trei ani. Avantajul principal al acestui sistem este faptul că studenților le sunt recunoscute diplomele în toată Europa, prin sistemul de credite transferabile. Astfel, studenții au posibilitatea să intre în universități și țări diferite. În acest sens, la baza promovării mobilității și recunoașterii diplomelor în spațiul european, un rol decisiv îl are Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS).

Program nou, regrete vechi
Există însă și voci ale rezistenței contra sistemului, conform cărora trei ani de studii de licență sunt insuficienți pentru asimilarea cunoștințelor necesare trecerii la următoarea etapă, respectiv masteratul: "Programul Bologna este un paradox: propunerea pentru studenți este ca aceștia să îmbine cu succes teoria cu practica... însă, tot timpul unui student este alocat doar teoriei. Sunt foarte multe materii predate într-un timp prea scurt; doar prin mult studiu individual poți aprofunda cunoștințele, iar spațiul alocat pentru seminarii este unul prea mic", a spus Ionela Dinu, proaspăt absolventă de Jurnalism.
Indiferent de controversa pe care a creat-o acest sistem, studenții recunosc că sunt motivați de bursele în străinătate și de posibilitățile de a pleca în alte țări, pentru a cunoaște alte mediii de învățământ. "În calitate de student Erasmus beneficiezi de intrare gratuită la biblioteci și unele muzee, și îți poți alege să studiezi orice curs din anii precedenți, cel puțin la Sorbona. Avantaje materiale nu prea sunt, dar cele intelectuale și sociale sunt neprețuite. Cel mai important este că, atunci când te întorci în România, ți se echivalează creditele", a spus Ștefania Selegian, proaspăt întoarsă de la Sorbona, în urma unei burse acordate de Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași.