Adio burse, bun venit criză! Elevii plătesc nota guvernului

Potrivit noului plan de guvernare propus de premierul desemnat Ilie Bolojan, bugetul burselor trebuie recalibrat, revenind la nivelul de referință din 2023, înainte de intrarea în vigoare a Legii 198/2023. Și asta pentru că extinderea actuală a sistemului este nesustenabilă în condițiile economice actuale.

Reamintim că în anul școlar recent încheiat, s-a ajuns la acel nivel istoric din cauza următoarelor burse:

Bursă de excelență olimpică I: între 750 și 3000 lei

Bursă de excelență olimpică II: 700 lei

Bursă de merit: 450 lei

Bursă socială: 300 lei

Bursă pentru mame minore: 700 lei

Bursă tehnologică: 300 lei

Subliniind că România are unul dintre cele mai generoase sisteme de burse din Europa, fără a avea însă o economie pe măsură sau rezultate cuantificabile la nivel de sistem, ministrul Educației, Daniel David, a anunțat la jumătatea acestei săptămâni redimensionarea cheltuielilor astfel: limitarea burselor la două categorii: sociale și de merit (cu un plafon de max. 15% din elevii unei clase, cu media minimă 9); acordarea burselor doar pe perioada activității școlare; raportarea la salariul minim net, nu brut, în stabilirea valorilor; transferarea gestionării burselor sociale către autoritățile locale de asistență socială, urmând ca școala să se concentreze pe procesul educațional.

În semn de solidaritate simbolică, ministrul Daniel David a anunțat că va renunța lunar la 25% din salariul său, sumă care ar urma să acopere două burse de merit și șapte burse sociale.

Declarațiile oficiale au stârnit reacții ferme din partea elevilor și părinților.

Președinta Uniunii Elevilor din România, Ștefania Popa, a criticat dur inițiativa: „Să tai bursele elevilor într-o țară cu un abandon școlar în creștere nu este reformă, este batjocură. Bursele nu sunt acte de caritate, ci drepturi garantate prin lege".

La rândul său, Consiliul Național al Elevilor cere menținerea tuturor tipurilor de burse în forma actuală, avertizând că „deciziile de moment riscă să afecteze profund viitorul sistemului educațional" și solicită politici adaptate realității diverse a elevilor.

În timp ce Federația Părinților și Aparținătorilor Legali (FePAL) a catalogat măsurile drept „cinice și nedrepte”: „În loc să protejeze drepturile copiilor, Ministerul Educației sacrifică viitorul acestora pentru a masca problemele bugetare ale statului".

O altă măsură extrem de comentată vine într-o perioadă în care educația românească se zbate între criză de personal și lipsă de motivație: autoritățile propun mărirea normei didactice pentru profesori la 20 de ore pe săptămână. Asta înseamnă mai multe ore la catedră, mai mult stres și mai puțin timp pentru pregătire, fără un echivalent real în salariu. Dar pe acest subiect vom reveni într-o ediție viitoare.