Administrația locală din Hârșova, gazda manifestării științifice dedicate fortificației medievale

Primăria din Hârșova va găzdui sâmbătă, 4 iunie, de la ora 11, a XV-a ediție a manifestării științifice desfășurate sub genericul „Hârșova-Cetate Otomană”. Ediția din acest an are ca obiectiv prezentarea celor mai noi documente, date și informații obținute de istoriografia românească și europeană, în ultimii ani, cu privire la evoluția fortificației medievale de epocă otomană de la Hârșova. Se va prezenta, cu acest prilej, și stadiul  cercetărilor arheologice pentru această epocă.

Cetatea medievală otomană de la Hârșova s-a ridicat peste fortificațiile din epoca romană, romano-bizantină și medieval timpurie pe care turcii le-au găsit pe malul Dunării. O parte din zidurile vechi au fost integrate în noul sistem defensiv al cetății. Între secolele XVII-XIX, cu deosebire în timpul războaielor ruso-turce, aceasta a suferit numeroase modificări ajungând să înglobeze și așezarea urbană, astfel încât apărarea s-a extins pe o suprafață de aproape 30 ha. În împrejurimi, pentru a asigura apărarea vadului Dunării din apropiere, s-au construit fortificații mai mici. Toate acestea au transformat cetatea Hârșovei în una din cele mai puternice fortificații și așezări de pe malul drept al regiunii Dunării de Jos. Rezultatele obținute în cercetarea acestei epoci istorice au scos la lumină numeroase documente noi și date cu privire la fortificație. În ultimii ani, în arhivele ruse de la Kiev și Moscova au fost descoperite mai multe planuri și hărți dedicate exclusiv Hârșovei și împrejurimilor sale. Acestea au fost realizate de ofițerii ruși  participanți la  războaiele din anii 1772-1774, 1806-1812 sau 1828-1829. Lor li se adaugă date noi pe care istoriografia turcă, dar și cercetarea autohtonă, le-au scos la lumină în ultima perioadă. Toate ilustrează, cum rezultă din intervențiile specialiștilor participanți, o cetate puternică, cu o arhitectură specială, adaptată particularităților fizico-geografice caracteristice locului, un oraș înfloritor în care edificiile religioase ocupau locul central.

La manifestare participă specialiști de la Institutul Național al Patrimoniului din București, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Institutul de Cercetări EcoMuzeale din Tulcea, Centrul de Studii Turce din cadrul Universității București, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Carsium Hârșova. Sunt invitați membri ai corpului diplomatic acreditat în România, parlamentari, autorități județene și locale, jurnaliști, pasionații de istorie.

În final vor fi vizitate monumentele istorice din oraș: cetatea, necropola otomană și Geamia. (