Cea de-a VIII-a ediție a Congresului Internațional de Dacologie, prin care se con-testă influența romană în formarea poporului român se va desfășura în zilele de 20 și 21 iulie, la Cercul Militar Național, ediția din acest an fiind dedicată reginei geților, Tomiris. Organizatorul congresului, Napoleon Săvescu, și-a exprimat indignarea că regina este recunoscută în mitologia unor națiuni din Orientul Apropiat, în timp ce "cărțile noastre de istorie au păstrat o tăcere de neînțeles". Despre regina Tomiris se spune că a fondat cetatea antică Tomis de pe malul Mării Negre, orașul Constanța de azi, și că a respins prima invazie persană în Europa, învingându-l pe împăratul Cyrus al II-lea. Totodată, Săvescu, autorul cărți "Nu suntem urmașii Romei", contestă originea romană a poporului român. El a citat rezultatele unei cercetări genetico-moleculare, potrivit cărora între poporul care trăiește azi în România și poporul din Peninsula Italică, asemănarea este de numai 4%. În opinia sa, cercetătorii "imaginează o istorie care nu ne aparține".
Cea de-a VIII-a ediție a Congresului Internațional de Dacologie, prin care se con-testă influența romană în formarea poporului român se va desfășura în zilele de 20 și 21 iulie, la Cercul Militar Național, ediția din acest an fiind dedicată reginei geților, Tomiris. Organizatorul congresului, Napoleon Săvescu, și-a exprimat indignarea că regina este recunoscută în mitologia unor națiuni din Orientul Apropiat, în timp ce "cărțile noastre de istorie au păstrat o tăcere de neînțeles". Despre regina Tomiris se spune că a fondat cetatea antică Tomis de pe malul Mării Negre, orașul Constanța de azi, și că a respins prima invazie persană în Europa, învingându-l pe împăratul Cyrus al II-lea. Totodată, Săvescu, autorul cărți "Nu suntem urmașii Romei", contestă originea romană a poporului român. El a citat rezultatele unei cercetări genetico-moleculare, potrivit cărora între poporul care trăiește azi în România și poporul din Peninsula Italică, asemănarea este de numai 4%. În opinia sa, cercetătorii "imaginează o istorie care nu ne aparține".