Concurs "Am fost nevoit să joc și roluri care nu mi-au plăcut!"

Actorul Liviu Manolache s-a născut pe 20 octombrie 1955 și, în 1981, a absolvit Institutul de Teatru, Film, Televiziune "I.L. Caragiale" București. De peste 25 de ani se dedică scenei, fiind un reputat și apreciat actor și regizor al Teatrului de Stat Constanța. Cel mai recent succes l-a înregistrat la Craiova, cu spectacolul "Gin Rummy", unde îl găsim în dublă ipostază: de actor și de regizor. Neobosit și entuziasmat, Liviu Manolache pregătește un spectacol educațional care va avea premiera la sfârșitul lunii octombrie.

- Povestiți-ne despre experiența de la Craiova, unde, alături de Nina Udrescu, ați jucat spectacolul "Gin Rummy".
- Am fost primiți neașteptat de călduros. Ne-am întâlnit cu colegi de promoție cum e Vasile Muraru, cu Alexandru Arșinel, care mă simpatizează foarte tare, cu Ducu Bertzi, care îmi este amic, pentru că am cântat împreună în diverse spectacole. E o săptămână în care Craiova se desfată cu diverse forme de spectacol, majoritatea aduse din București. După noi au urmat Horațiu Mălăele, apoi Teatrul Mic, Teatrul Bulandra, inclusiv teatrele din Craiova și din Sibiu, spectacole de folk, de poezie, spectacole ale studenților în cluburi. Am jucat la Teatrul de Operetă, fostul Teatru Național al Craiovei, unde am avut o sală aproape plină. Spectacolul s-a bucurat de succes, fiind chemat de patru ori la rampă. Faptul că am avut succes mi l-a probat șoferul teatrului, care este foarte nou și care nu mai văzuse spectacolul. El a venit cu ochii în lacrimi, la cabină, pentru a ne mulțumi pentru spectacolul pe care i l-am oferit, ceea ce ne-a spus foarte mult. Publicul, de asemenea, ne-a primit cu căldură, la sfârșitul reprezentației am dat autografe, ceea ce nu se mai întâmplă la Constanța, și asta îmi dă certitudinea că spectacolul a fost foarte bine primit.
- Aveți peste 25 de ani de experiență actoricească pe scena constănțeană. Cât de ancorat vi se pare teatrul în societatea urbei noastre?
- Teatrul din Constanța a avut perioade fluctuante, în primul rând datorită oamenilor. Vina este, în primul rând, a mea și a celor din jurul meu. În toată istoria lumii, teatrul trece prin greutăți, reușite, căderi, reveniri spectaculoase. Teatrul este o instituție care aparține orașului, cetățeanului. Ea este făcută din modelul luat de la antici, din dorința mea de a mă revedea în diverse forme pe scenă. De aceea, teatrul are o sarcină civică sau, mai degrabă, educațională. Așa cum avem școală și biserică, trebuie să avem și teatru. Acesta este modelul unei urbe civilizate. Plecând de la asta, teatrul este mai mult decât important, pentru că, prin el, se pot dezbate probleme importante ale societății în care trăim, în diverse feluri, de la tragedie până la comedie. Multă lume crede că teatrul este un moft sau distracție, însă în teatru trebuie să se întâmple lucruri în care cetățeanul să se regăsească.
- Ați jucat în multe piese importante, cu rezonanță, care au avut impact asupra dvs. sau / și a spectatorilor. Care este rolul de care vă simțiți cel mai atașat?
- Sunt mai multe. De exemplu Paul Bratter, din "Desculț în parc", Pepelea, din "Sânziana și Pepelea"… sunt multe personaje care mi-au fost foarte dragi. Dar sunt și unele personaje pe care nu mi-a făcut plăcere să le joc. Au fost niște piese impuse pe vremea comunismului, cum ar fi "Vulpea filosof", unde a trebuit să stau sub formă de statuie timp de 40
de minute, ceea ce este o performanță pentru un mim. Eu am făcut pantomimă, știu despre ce este vorba. Pentru mine, cu atâta experiență de teatru, a fost o performanță să stau nemișcat timp de 40 de minute, și spectatorii au văzut. Nu mi-a plăcut faptul că regizorul a amestecat, într-un fel, cu blasfemie, simbolurile bisericii.
- Sunteți și actor și regizor. Care ipostază este mai dificilă?
- Depinde. Din punctul meu de vedere, actorul este cel care se expune publicului. Regizorul nu este văzut, nici nu trebuie să fie văzut. Un spectacol este bun în primul rând datorită actorilor. Dacă sunt actorii buni, pot salva un regizor care nu și-a făcut treaba foarte bine. Totodată, un regizor foarte bun poate aduce niște actori mai puțin buni într-o formă teatrală de apreciat. Deci, rolurile sunt împărțite, dar cel care este expus aruncării roșiilor este actorul, nu regizorul.
- Ce spectacole aveți în pregătire ?
- Acum desfășurăm repetiții pentru un spectacol coupé, pe care trebuie să îl facem. Este un spectacol legat de social, de funcția teatrului și cuprinde "Cânticele vesele" de Vasile Alecsandri, regia și muzica îmi aparțin, iar cea de-a doua parte este "Deșteapta pământului", în regia Dianei Cheregi. Este spectacol cu un profund caracter educațional, dedicat elevilor de școală și liceenilor. Pentru că știm că nu vor citi, vom îmbina teatrul cu lecția despre literatura clasică românească și le vom prezenta aceste spectacole.