Angajarea unui fochist nu este un moft

Chiar dacă, prin descentralizare a fost stimulat rolul comunităților și autorităților locale în educație, spre exemplu, responsabilitatea asigurării combustibilului solid revenindu-le în totalitate, Inspectoratul Școlar Județean Constanța este preocupat în continuare de situația pregătirii unităților de învățământ pentru perioada de iarnă.

Din totalul celor 549 de unități școlare aflate în evidențe, 149 au centrale termice proprii, iar patru școli au încălzire electrică - Dulcești, Moșneni, Făurei și Stupina. Mai trebuie menționate unitățile de învățământ din municipiul Constanța - 119, și cele din Cernavodă - 13, care sunt racordate la CET, restul școlilor încălzindu-se cu sobe.

Recent, în cadrul unei conferințe de presă de la ISJ, Marian Sârbu, inspector școlar general, aducea în discuție problema delicată a monitorizării centralelor termice ce funcționează în unele școli din mediul rural: "La întâlnirile cu primarii am avut discuții, pentru că schema noastră de personal nu este așa deschisă și, deci, problema trebuie rezolvată tot de către ei".

Probabil că unii nu dimensionează necesitatea unui personaj calificat, ce trebuie să urmărească parametrii acestor centrale și care să se priceapă să vadă temperatura, presiunea, să poată urmări funcționarea corectă. Mare lucru, vor exclama unii, la țară lumea-și face focul de ani și ani, dar dacă Doamne ferește, se întâmplă ceva, atunci absența acestui fochist se poate lăsa cu grave urmări.

Dilema provine din menirea parțială, care se justifică doar pe timpul iernii în cazul școlii și, de aceea, se caută o soluție ca acești muncitori să aibă și sarcini de întreținere în unitate. O soluție ar fi ca muncitorii deja prinși în schema școlii să facă o pregătire pentru a ști să lucreze la aceste centrale. Sunt primării care au găsit soluția angajării acestui fochist care monitorizează și centrala școlii, dar și aici intervine buna înțelegere dintre primar și directorul unității de învățământ.

Chiar dacă, prin descentralizare a fost stimulat rolul comunităților și autorităților locale în educație, spre exemplu, responsabilitatea asigurării combustibilului solid revenindu-le în totalitate, Inspectoratul Școlar Județean Constanța este preocupat în continuare de situația pregătirii unităților de învățământ pentru perioada de iarnă.

Din totalul celor 549 de unități școlare aflate în evidențe, 149 au centrale termice proprii, iar patru școli au încălzire electrică - Dulcești, Moșneni, Făurei și Stupina. Mai trebuie menționate unitățile de învățământ din municipiul Constanța - 119, și cele din Cernavodă - 13, care sunt racordate la CET, restul școlilor încălzindu-se cu sobe.

Recent, în cadrul unei conferințe de presă de la ISJ, Marian Sârbu, inspector școlar general, aducea în discuție problema delicată a monitorizării centralelor termice ce funcționează în unele școli din mediul rural: "La întâlnirile cu primarii am avut discuții, pentru că schema noastră de personal nu este așa deschisă și, deci, problema trebuie rezolvată tot de către ei".

Probabil că unii nu dimensionează necesitatea unui personaj calificat, ce trebuie să urmărească parametrii acestor centrale și care să se priceapă să vadă temperatura, presiunea, să poată urmări funcționarea corectă. Mare lucru, vor exclama unii, la țară lumea-și face focul de ani și ani, dar dacă Doamne ferește, se întâmplă ceva, atunci absența acestui fochist se poate lăsa cu grave urmări.

Dilema provine din menirea parțială, care se justifică doar pe timpul iernii în cazul școlii și, de aceea, se caută o soluție ca acești muncitori să aibă și sarcini de întreținere în unitate. O soluție ar fi ca muncitorii deja prinși în schema școlii să facă o pregătire pentru a ști să lucreze la aceste centrale. Sunt primării care au găsit soluția angajării acestui fochist care monitorizează și centrala școlii, dar și aici intervine buna înțelegere dintre primar și directorul unității de învățământ.