// "Amor Intelectualis. Romanul unei educații", Ion Vianu, editura Polirom
"Romanul unei educații", cum îl subintituleaza autorul, "Amor intellectualis" relatează povestea unei maturizări intelectuale și sentimentale pe fundalul unei epoci tulburi, cea a instaurării și consolidării regimului comunist. Adolescența eroului îndeosebi, cu inițierile ei - primele experiențe erotice, căutările intelectuale, tensiunea dintre spiritual și trupesc -, prilejuiește pagini pe cât de savuroase prin pitorescul lor, pe atât de convingătoare prin franchețe. La fel și galeria portretelor zugrăvite: ale prietenilor, dar și ale discipolilor și apropiaților marelui T. (Tudor Vianu), legați de acesta prin amor intellectualis magistri. Treptat, istoria personală se estompează, pentru ca în prim-plan să treacă o altă poveste, dramatică, despre dispariția unei lumi și a unei generații.
// "Partida neterminată. Pascal, Fermat și scrisoarea din secolul al XVII-lea care a creat lumea modernă", Keith Devlin, editura Humanitas
Să presupunem că doi oameni pariază pe aruncarea unei monede, stabilind că potul îi revine celui care câștigă trei aruncări din cinci. Dacă partida se întrerupe când unul din jucători conduce cu doi la unu, cum trebuie împărțit potul? Această problemă i-a pus-o, în secolul al XVII-lea, un cavaler francez lui Blaise Pascal. La rândul lui, Pascal i-a prezentat problema lui Fermat, iar din schimbul de scrisori dintre cei doi mari matematicieni s-a născut teoria probabilităților. Era pentru prima dată când oamenii puteau afla ceva despre viitor - care până atunci se credea că ține în întregime fie de destin, fie de hazard.
Matematicianul Keith Devlin de la Universitatea Stanford a acceptat provocarea de a scrie despre documentul matematic care a marcat cel mai puternic istoria omenirii, iar el a ales una din scrisorile lui Pascal către Fermat. Partida neterminată e o pasionantă introducere în teoria probabilităților, care ne ajută să înțelegem cum se estimează, de pildă, riscul unui atac terorist sau șansa de a câștiga la bursă, dar, mai cu seamă, ne explică cel mai mare salt făcut de gândirea umană: dobândirea capacității de a privi spre viitor.