Apariții editoriale

// "Retorno 201", Guillermo Arriaga, editura Vellant

Retorno este una dintre străzile haoticului Mexico City, pe care locuiesc deopotrivă pasiunile și regretele, violența și iubirea, jocul și nebunia. Doctorul Del Río, văduva Diaz, Rogelio, Vikingu’ sau Serafina trec zilnic unii pe lângă alții, fără să știe că viețile lor devin pretext pentru un exercițiu stilistic care l-a consacrat pe Guillermo Arriaga: marile teme ale literaturii - dragostea și moartea - sunt proiectate, aproape cinematografic, pe un fundal esențial tragic, uneori ironic, alteori la limita absurdului.

Un povestitor desăvârșit, Arriaga mărturisește că "obligația unui romancier este de a descoperi sensul morții pentru a celebra viața". Cele paisprezece povestiri care alcătuiesc volumul "Retorno 201" reiau obsesiile literare prezente și în romanele sale: "Escadron Ghilotina", "Un dulce miros de moarte" și "Bizonul din noapte". În universul lui Arriaga nu există podoabe, nici respect, ci violență, promiscuitate, indiferență, absurd și, uneori, ceva ce ar putea semăna cu tandrețea și compasiunea pentru această umanitate răvășită pe care o pune în scenă atât în cărțile, cât și în scenariile sale.

// "Rabbit e bogat", John Updike, editura Humanitas

A treia verigă a tetralogiei dedicate de John Updike mediocrului cetățean american Harry Angstrom alias Rabbit, multipremiatul roman "Rabbit e bogat" ne poartă în America anilor 1979-1980, adică în plină criză energetică și geo-politică mondială, când prețul petrolului a explodat în lumea întreagă, adepții Ayatollahului Khomeini au luat câteva sute de ostatici americani la ambasada SUA din Teheran, iar URSS a invadat Afganistanul. Într-o spectaculoasă răsturnare de situație față de finalul volumului anterior, "Întoarcerea lui Rabbit", unde ne apărea în ipostaza de șomer și homeless (cu casa incendiată de niște vecini "binevoitori"), îl regăsim pe Rabbit în hazlia postură de "țăran parvenit" al sfârșitului de secol XX, stăpân pe prospera afacere moștenită de la defunctul său socru. Banii, sexul, statutul social, ireconciliabilul război al generațiilor dintre Rabbit și Nelson, permanenta pendulare a eroului între hedonismul exacerbat și momentele nostalgice, de evocare a celor dispăruți și de anticipare a propriului sfârșit, mutațiile suferite de imaginarul oraș Brewster sunt coordonatele pe care imaginează autorul un destin individual și, în același timp, o copleșitoare frescă a societății americane. Nelson, cel care la vârsta de treisprezece ani își critica tatăl pentru iresponsabilitatea, misoginismul și rasismul lui, devine o copie perfectă a părintelui său, îi împărtășește prejudecățile și îi copiază la indigo comportamentul reprobabil din "Fugi, Rabbit", demonstrând că, dincolo de iluzia unicității fiecărei existențe, oamenii nu fac decât să reia roluri dinainte scrise, și că istoria se repetă de la o generație la alta.