Biserica îngropată de la Istria, mărturie creştină din timpul otomanilor

290
Biserica îngropată de la Istria, mărturie creştină din timpul otomanilor - bisericaingropatadinistria-1631210456.jpg

Articole de la același autor

Pe vremea stăpânirii otomane, locuitorii din Dobrogea au găsit în anul 1.800 o idee genială să salveze creştinismul şi au zidit o biserică îngropată. Creştinii ar fi vrut-o înaltă şi semeaţă dar ordinul sultanului era foarte clar: nicio biserică a creştinilor nu trebuia să fie mai înaltă decât o geamie de-a musulmanilor. Aşa că ortodocşii de la Istria au construit cu dibăcie biserica, fiind cea mai înaltă dar au îngropat-o în pământ. Aşa se face că bisericuţa de la Istria este unică în România deoarece credincioşii intră coborând câteva trepte, în loc să le urce. Şi mai era un amănunt de care trebuia ţinut cont: bisericile nu aveau voie să fie prea făloase, lăsând Sultanului ce este al Sultanului. Astfel că ortodocşii au mai făcut o concesie. Bisericuţa de la Istria nu are turle care să se zărească de la depărtare, de fapt, nu are turle deloc. Nu este pictată pe exterior, ci este văruită în alb. Singurul semn bisericesc al faţadei este situat deasupra intrării: o icoană încastrată în zid înfăţişându-l pe Sfântul Nicolae şi pisania bisericii, inscripţia care imortalizează ctitorii lăcaşului, anul întemeierii şi meşterul care a ridicat biserica. Lucrările de construcţie a edificiului s-au încheiat în anul 1860, iar patru ani ai târziu a fost sfinţită primind hramul „Sfânta Treime” şi „Sfântul Mare Ierarh Nicolae”. La construcţia bisericii s-a folosit piatră antică din cetatea Histria, care nu fusese descoperită la acea vreme şi s-a apelat la un artificiu pe care puţini îl cunosc. În zidurile bisericii au fost aşezate 52 de amfore greceşti care dau un efect acustic absolut spectaculos, sunetele fiind propagate la fel ca într-o catedrală. La exterior biserica îmbină plăcut stilul creştin cu cel oriental. Frumuseţea şi unicitatea bisericii îngropate de la Istria au atras atenţia autorităţilor române care pe data de 14 februarie 1967 au inclus lăcaşul de cult pe lista monumentelor arhitectonice de mare importanţă. Aşadar, la doar 55 de kilometri de Constanţa puteţi vizita un loc de o încărcătură spirituală aparte.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.7639 secunde