Cărțile lui Fănuș Neagu, în expoziție la Biblioteca Județeană
În perioada 5 – 19 aprilie, Biblioteca Județeană "I.N. Roman" îl celebrează pe Fănuș Neagu printr-o expoziție de carte aflată la parterul instituției.
Născut la 5 aprilie 1932 într-o familie de țărani, în comuna Grădiștea-de-Sus, județul Brăila, Fănuș Neagu (botezat Ștefan, dar alintat de părinți Fănuș, alint devenit aproape categorie estetică) este considerat de critica literară ca aparținând gene-rației șaizeciste în literatura română). A debutat în volum în 1959, cu mănunchiul de povestiri "Ningea în Bărăgan", iar perioada lui de efort editorial și glorie s-a întins până spre sfârșitul anilor ‘80 ai secolului trecut. Patruzeci de ani în care a publicat romane ("Îngerul a strigat", "Frumoșii nebuni ai marilor orașe", "Scaunul singurătății"), poves-tiri și nuvele ("Cantonul părăsit", "În văpaia lunii"), vo-lume de publicistică ("Cronici de carnaval", "Întâmplări aiurea și călătorii oranj"), piesele sale de teatru ("Scoi-ca de lemn", "Echipa de zgo-mote", "Olelie") au fost jucate pe multe scene din țară, iar periodicele literare, dar și de sport i-au găzduit savuroase tablete.
"Probabil unul dintre cei mai frumoși nebuni ai literaturii române, Fănuș Neagu își manifestă în literatură nostalgia după puritatea originară, după constituția angelică a lumii. Proza lui grefează pe o realitate autohtonă o idealitate romanitică; stilistic, preca-ritatea realului e sugerată prin opulența metaforică și trăirea exuberantă" a spus Gelu Culicea, șef serviciu la Biblioteca Județeană Constanța.
"Patima pentru lectură, bineînțeles și harul de la Dumnezeu, au făcut din mine scriitorul care sunt. O carte frumoasă mă face mereu la fel de fericit, ca pe vremuri o sticlă de vin bun. Bibliotecile și muzeele mi-au sporit necontenit puterea de a imagina deochiuri de legen-dă, miresme vechi-parfumul ce-l simt inițiații în vrăjile care au domnit într-o lume ce și-a elucidat pretențiile și închis sertarele". (Fănuș Neagu, interviu de Lucia Ivănescu).
De asemenea, Biblioteca Județeană găzduiește expo-zițiile de carte dedicate lui Nichita Stănescu, dar și pe cele intitulate "Fabula-sabia înțelepciunii", "Ei au sfințit profesiunea-voci de aur ale cântecului românesc", "Șahul - jocul minții", "Artă neolitică balcanică" și "Femeia... eterna poveste".
Născut la 5 aprilie 1932 într-o familie de țărani, în comuna Grădiștea-de-Sus, județul Brăila, Fănuș Neagu (botezat Ștefan, dar alintat de părinți Fănuș, alint devenit aproape categorie estetică) este considerat de critica literară ca aparținând gene-rației șaizeciste în literatura română). A debutat în volum în 1959, cu mănunchiul de povestiri "Ningea în Bărăgan", iar perioada lui de efort editorial și glorie s-a întins până spre sfârșitul anilor ‘80 ai secolului trecut. Patruzeci de ani în care a publicat romane ("Îngerul a strigat", "Frumoșii nebuni ai marilor orașe", "Scaunul singurătății"), poves-tiri și nuvele ("Cantonul părăsit", "În văpaia lunii"), vo-lume de publicistică ("Cronici de carnaval", "Întâmplări aiurea și călătorii oranj"), piesele sale de teatru ("Scoi-ca de lemn", "Echipa de zgo-mote", "Olelie") au fost jucate pe multe scene din țară, iar periodicele literare, dar și de sport i-au găzduit savuroase tablete.
"Probabil unul dintre cei mai frumoși nebuni ai literaturii române, Fănuș Neagu își manifestă în literatură nostalgia după puritatea originară, după constituția angelică a lumii. Proza lui grefează pe o realitate autohtonă o idealitate romanitică; stilistic, preca-ritatea realului e sugerată prin opulența metaforică și trăirea exuberantă" a spus Gelu Culicea, șef serviciu la Biblioteca Județeană Constanța.
"Patima pentru lectură, bineînțeles și harul de la Dumnezeu, au făcut din mine scriitorul care sunt. O carte frumoasă mă face mereu la fel de fericit, ca pe vremuri o sticlă de vin bun. Bibliotecile și muzeele mi-au sporit necontenit puterea de a imagina deochiuri de legen-dă, miresme vechi-parfumul ce-l simt inițiații în vrăjile care au domnit într-o lume ce și-a elucidat pretențiile și închis sertarele". (Fănuș Neagu, interviu de Lucia Ivănescu).
De asemenea, Biblioteca Județeană găzduiește expo-zițiile de carte dedicate lui Nichita Stănescu, dar și pe cele intitulate "Fabula-sabia înțelepciunii", "Ei au sfințit profesiunea-voci de aur ale cântecului românesc", "Șahul - jocul minții", "Artă neolitică balcanică" și "Femeia... eterna poveste".
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!