Cavoul hypogeu, locul în care simbolismul înnobilează moartea

Cavoul hypogeu, de lângă vechea cetate Tomis, de la intersecția străzilor Mircea cel Bătrân cu Ștefan cel Mare, aflat la 40 de metri de faleza de est a Peninsulei, exercită o fascinație continuă, de când a fost scos la suprafață. Mai exact din 1988, "vinovați" pentru capodopera funerară descoperită fiind arheologii Constantin Chera și Virgil Lungu, care au ajuns cu săpăturile în acea zonă în urma unor lucrări edilitare.

Cavoul datează din secolul al IV-lea d. Hr, fiind folosit, timp de peste 50 de ani, drept locaș funerar pentru mai multe generații, ultima înmormântare având loc în secolul V. Mormântul are planul dreptunghiular, fiind prevăzut cu un mic culoar de acces, iar ceea ce impresionează sunt picturile de pe pereții încăperii - reprezentări antropomorfe, zoomorfe și fitomorfe. Pereții complexului funerar prezinră o serie de chenare rectangulare simple, iar inventarul funerar este reprezentat de obiecte personale ale unora dintre defuncți: mărgele poliedrice fa-țetate, brățări de bronz din sârme răsucite. Obiectele de inventar din cavoul hypogeu au analogii în necropolele Scythiei Minor: brățările au corespondență cu exemplare documentate în necropolele dobrogene, cum ar fi cea de la Histria.

Una dintre cele mai puternice imagini ale cavoului hypogeu este scena de pe peretele său nordic, care înfățișează o masă rituală celestă, ritual evidențiat la modul simbolic: personaje care țin în mâinile lor pahare, în scopul stăpânirii setei sacre. Scena poate duce cu gândul și la împărtășanie, sau euharistie, în cazul în care coșulețele de pe masă ar conține pâine. Și, dacă nu ținem cont de limitele interpretării, scena ar putea semnifica orice.

Fotografii ale mormântului se află și la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pentru cei care vor să-și facă o idee despre cum arată cavoul hypogeu, una dintre marile descoperiri arheologice din Dobrogea.

Cavoul nu este deschis publicului larg, întrucât, așa cum ne-a spus dr. Constantin Chera, s-ar putea deteriora picturile de pe pereți: "Monumentul nu este vizitabil, pentru că ar însemna să deranjăm microclimatul din interior, ceea ce ar dăuna picturilor".

Deși, în momentul în care mormântul a ieșit la iveală, evenimentul a avut parte de multă publicitate, apărând chiar și în faimosul "Paris Match", cavoul nu dispune de niciun catalog de prezentare (știute fiind bugetele de austeritate ale instituțiilor de cultură, dar și ușurința cu care istoria poate fi înlocuită cu prezentul - unul lucios, înalt și cu multe etaje, eventual). O prezentare detaliată a cavoului hypogeu este făcută de dr. Virgil Lungu în cartea sa, "Creștinismul în Scythia-Minor în contextul vest pontic".