Cei mici învață să-și iubească tradițiile

Grupa de sâmbătă a clasei de Cultură și Civilizație Românească din cadrul Palatului Copiilor bifează, în această perioadă, ultimele succese din an, după o activitate prolifică dusă sub coordonarea prof. Gabriela Barbu. Cu participări la expoziții locale, județene și naționale, clasa de Cultură și Civilizație susține performanța, plănuind, în continuare, să aibă același traseu ascendent ca și până acum.

I-am găsit pe micuți învățând obiceiurile legate de împodobirea pomului de Crăciun, exprimând în culori ceea ce prof. Barbu creiona verbal: "Se spune că în clipa când se naște un copil, în pădure răsare un brad. Pomul de Crăciun a fost împodobit pentru prima oară în 1605. Crengile de brad se agățau în grinda caselor încă din vremurile biblice. Aceste crenguțe simbolizau nașterea Mântuitorului și prezența Pomului Vieții în mijlocul Raiului", le-a povestit copiilor prof. Barbu. Cei mici au putut lua contact cu simbolistica bradului, dar și cu istoria acestuia: "Oamenii săraci nu aveau bani de brad și împodobeau niște crenguțe. Bradul simbolizează veșnicia și forța de dăinuire a creștinismului pe pământ", a adăugat prof. Barbu.

Având la dispoziție toate culorile necesare expunerii pomului de Crăciun, cei mici au ascultat, curioși, istoria Crăciunului și a împodobirii bradului, pentru a o putea reda, în același timp, pe planșă: "Steaua de la Bethleem a anunțat nașterea pruncului Iisus. Clopoțeii au anunțat momentul nașterii Mântuitorului și au vestit evenimentul în toată lumea. Ghirlandele din brad simbolizează șarpele din Pomul Vieții, și florile din hârtia creponată simbolizează proiectele familiei care să atragă atenția și dragostea semenilor cu aceeași intensitate de care se bucură florile. Bomboanele simbolizează dulceața Raiului, în timp ce merele din pomul de Crăciun simbolizează sănătatea familiei", a spus prof. Barbu.

Clasa de Cultură și Civilizație Românească are meritul de a păstra și promova tradițiile și obiceiurile, cei mici având posibilitatea de a afla semnificațiile acestora, și de a le expune ori de câte ori au ocazia. În acest sens, grupa coordonată de prof. Barbu a susținut, în acest semestru, numeroase activități: pe 26 noiembrie, la Sala Palatului, a participat la Expoziția Națională a Tuturor Meșteșugurilor Românești, organizată de Centrul Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare, desfășurată la Sala Palatului, în București, și la Expoziția Națională de Măști, desfășurată la Muzeul Astra din Sibiu, pe 5 decembrie.

Pe plan local, clasa de Cultură și Civilizație Românească a participat la Expoziția "România în imagini", ocazionată de Ziua Națională a Ro-mâniei și la Târgul lui Moș Nicolae, desfășurat la Palatul Copiilor, care a găzduit, pe 6 decembrie, 46 de unități școlare și peste 140 de cadre didactice. Vineri, 12 decembrie, cei mici au participat la expoziția "În așteptarea lui Moș Crăciun", eveniment ajuns la cea de-a treia ediție, desfășurat la Cogealac. Au fost expuse ornamente de Crăciun realizate de tinerii asimilați de proiectul "Împreună pentru viitor", alături de colaboratorii din cadrul Grupului Școlar Cogealac. Cei mici au realizat icoane pe lemn, tablouri, accesorii și obiecte de decor inspirate de Sărbătoarea Nașterii.

În apropierea sărbătorilor, prof. Barbu ne-a împărtășit secretul prosperității, vorbindu-ne despre elementele indispensabile ale mesei de Crăciun. Astfel, pe masă nu trebuie să lipsească grâul verde, care se seamănă la Sf. Andrei, sorcova tradițională din ramuri de măr sau păr, colacul mare, care se oferă colindătorilor în vârstă, în timp ce copiii vor primi covrigi, mere, nuci și bomboane. Crăciunica, grâul verde, uscat și scutecele Domnului (aluat uscat, gătit, de regulă, pe o plită, însiropat și umplut cu nuci), întregesc masa tradițională pregătită pentru 25 decembrie.