Cimitirul din epoca romană care "bântuie" centura ocolitoare a Constanței

1362
Cimitirul din epoca romană care
Pe traseul centurii ocolitoare a municipiului Constanța se desfășoară săpături în vederea cercetării arheologice a terenului. În dreptul km 5-400 al centurii, arheologii au identificat o necropolă aparținând unui sat din epoca romană timpurie, secolele II-III. Cercetările au început anul trecut, iar din acest an investigațiile au fost extinse pe o porțiune de teren unde se va construi centrul de întreținere a variantei ocolitoare a Constanței. Sub această suprafață, de câteva mii de metri pătrați, se află cea mai mare parte din necropola descoperită. Echipa de cercetători e formată din Constantin Băjenaru, Cătălin Nopcea, Cătălin Dobrinescu, Radu Petcu, Dan Vasilescu și Ștefan Georgescu, arheologi în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Arheologul Constantin Băjenaru ne-a vorbit despre cimitirul roman descoperit: "Necropola e foarte bine organizată; se afla la marginea unui drum care venea din cetatea Tomis și se îndrepta către acest sat și către alte sate de pe teritoriul cetății, probabil. În Epoca romană timpurie, Tomis era una dintre cele mai mari cetăți de la Marea Neagră, având un teritoriu agricol foarte bogat, dovadă fiind și aceste așezări rurale, foarte dese mai ales în apropierea cetății". Au fost identificate în jur de 120 de morminte, din care aproape 90 au fost cercetate. Iarna îi va împiedica pe arheologi să continue săpăturile, însă cercetările vor fi reluate în primăvara anului viitor. O parte dintre mormintele descoperite sunt de incinerație, iar restul de inhumație, acestea din urmă fiind, la rândul lor, de mai multe tipuri: fie în gropi simple, fie în gropi cu firide, cu cotloane săpate în marginile gropii. Morminte pentru întreaga familie Bogăția inventarelor descoperite în morminte conferă o bună perspectivă asupra obiceiurilor funerare practicate de locuitorii din mediul rural din perioada romană timpurie. "Pe această arie estimăm că e posibil să descoperim peste 200 de morminte. Este una dintre cele mai mari necropole din Dobrogea, comparând cu alte săpături efectuate în Dobrogea. Este o necropolă organizată, de-a lungul drumului existând anumite arii funerare rezervate unor familii, sau unor triburi (de origine greacă, care s-au menținut și în epoca romană). Aceste triburi aveau afectate, probabil, și câte un lot de teren în care puteau să-și înmormânteze membrii familiei. Noi am găsit niște șanțuri care delimitau aceste loturi. În interiorul lor există morminte de incinerație, unele mai bogate, altele mai puțin bogate, altele jefuite încă din antichitate, și morminte de inhumație. În general, era utilizată inhumația pentru copii, iar incinerația pentru adulți. Cu precădere în sec. III se înmulțesc aceste morminte de inhumație și trep-tat se abandonează ritul incinerației", ne-a spus Constantin Băjenaru. În ceea ce privește obiectele, a fost descoperită ceramică tipică epocii romane, cum ar fi ulcioare, boluri, căni, vase de sticlă, opaițe, iar în mormintele mai bogate au fost găsite inele și alte obiecte din bronz, precum și monede provenind din secolele II-III. "Lipsesc înmormântări de secol IV, ceea ce înseamnă că satul respectiv, aflat la circa 500 m depărtare de locul în care săpăm, moare undeva pe la mijlocul secolului III. Pe alocuri s-au mai descoperit morminte târzii, probabil din perioada medievală, rămâne de văzut", a precizat Constantin Băjenaru. Toate obiectele sunt transportate la Muzeul de Istorie, pentru procesare, intrând apoi în patrimoniul instituției. În vara anului viitor, odată cu finali-zarea săpăturilor, arheologii intenționează să organizeze o expoziție prin care să prezinte publicului tot ce au descoperit.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 2.0159 secunde