Colinde, brad, vâsc, obiceiuri românești
249
Articole de la același autor
Reacții la mesajul „îngăduitor” al ministrului Sorin Cîmpeanu. „V-ați permis ceea ce NIMENI nu a îndrăznit! Să ciuntiți vacanța de iarnă a copiilor!”
18 Decembrie 2021
O candidată la concursul de directori rupe tăcerea: „Draga mea, degeaba ești pe aici, pentru că nu vei câștiga”
10 Decembrie 2021
Răsturnare de situație în scandalul unghiilor ciuntite elevelor de la „Carol I”. „Regret că am căzut în plasa lor!”
16 Decembrie 2021
Curajul de a contesta interviul i-a fost răsplătit. Va fi directorul celei mai titrate școli din Constanța
13 Decembrie 2021
Minune sau minciună! Au crescut brusc procentele de vaccinare a personalului din învățământ
06 Noiembrie 2021
Tradiţia colindelor
însoţeşte sărbătoarea Crăciunului an de an şi este foarte veche. Cete de
colindători merg din casă în casă, transmiţând prin texte cântate sau strigate,
prin măşti, dansuri, urări de bine la casele oamenilor, cântând „Bună dimineaţa
la Moş Ajun!". Dacă gazda le deschide, colindătorii primesc nuci, covrigi,
colaci, mere sau bani. În zonele rurale, cetele de colindători merg pe uliţele
satelor cântând "Noi umblăm să colindăm". În unele zone ale ţării se
păstrează tradiţia ca tinerii care colindă să fie îmbrăcaţi în costume
populare, se arată în cartea "Sărbători şi obiceiuri româneşti" de
Ion Ghinoiu (Editura Elion, 2002).
Unul dintre cele mai cunoscute colinde este cel care redă momentul ivirii stelei care i-a călăuzit pe cei trei magi - "Steaua sus răsare". La fel de cunoscute sunt şi colindele "Trei păstori se întâlniră", "O, ce veste minunată", "În oraşul Viflaim". Un alt obicei de Crăciun, foarte cunoscut, este umblatul cu capra. Acesta ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Capra este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu lăutari, care acompaniază dansul caprei, iar aceasta sare, se roteşte şi se apleacă, în acelaşi timp clămpănind ritmic din fălcile de lemn, menţionează volumul "Cartea de Crăciun" de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997), conform Agerpres.
Primul colind care se cântă în Ajunul Crăciunului este cel prin care colindătorii aduc vestea nașterii lui Hristos "Sculaţi, sculaţi, boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi, voi, români plugari/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători/ Şi v-aduc un Dumnezeu/ Să vă mântuie de rău/ Un Dumnezeu nou născut''. Când colindătorii termină de cântat la fereastră, gazda îi invită în casă şi le oferă colaci, mere şi nuci, precizează volumul "Cartea de Crăciun".
Bradul - În ţara noastră, primul brad împodobit de Crăciun a fost la palatul lui Carol I, domnitor (10 mai 1866 - 10 mai 1881) şi rege (10 mai 1881 - 27 septembrie 1914) al României, potrivit site-ului http://stiri.tvr.ro/. În Palatul Regal de pe Calea Victoriei, în noaptea de Crăciun, invitaţii de seamă sosiţi la palat împodobeau bradul cântând colinde. În prezent, împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite tradiţii atât în mediul urban, cât şi în mediul rural.
Vâscul - Pe lângă bradul împodobit de sărbătoare, vâscul e prezent în orice casă în perioada Crăciunului şi a Anului Nou. În mitologiile europene, vâscul are un loc cu totul aparte, fiind considerat o plantă magică, simbol al curăţeniei spirituale, al libertăţii şi armoniei, semn de bun augur al dragostei, apărător şi protector al casei şi al familiei, notează volumul "Cartea de Crăciun" de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997). În ajunul Crăciunului, oamenii îşi împodobesc casele cu vâsc ca simbol al bucuriei şi pentru pacea sufletească.
Unul dintre cele mai cunoscute colinde este cel care redă momentul ivirii stelei care i-a călăuzit pe cei trei magi - "Steaua sus răsare". La fel de cunoscute sunt şi colindele "Trei păstori se întâlniră", "O, ce veste minunată", "În oraşul Viflaim". Un alt obicei de Crăciun, foarte cunoscut, este umblatul cu capra. Acesta ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Capra este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu lăutari, care acompaniază dansul caprei, iar aceasta sare, se roteşte şi se apleacă, în acelaşi timp clămpănind ritmic din fălcile de lemn, menţionează volumul "Cartea de Crăciun" de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997), conform Agerpres.
Primul colind care se cântă în Ajunul Crăciunului este cel prin care colindătorii aduc vestea nașterii lui Hristos "Sculaţi, sculaţi, boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi, voi, români plugari/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători/ Şi v-aduc un Dumnezeu/ Să vă mântuie de rău/ Un Dumnezeu nou născut''. Când colindătorii termină de cântat la fereastră, gazda îi invită în casă şi le oferă colaci, mere şi nuci, precizează volumul "Cartea de Crăciun".
Bradul - În ţara noastră, primul brad împodobit de Crăciun a fost la palatul lui Carol I, domnitor (10 mai 1866 - 10 mai 1881) şi rege (10 mai 1881 - 27 septembrie 1914) al României, potrivit site-ului http://stiri.tvr.ro/. În Palatul Regal de pe Calea Victoriei, în noaptea de Crăciun, invitaţii de seamă sosiţi la palat împodobeau bradul cântând colinde. În prezent, împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite tradiţii atât în mediul urban, cât şi în mediul rural.
Vâscul - Pe lângă bradul împodobit de sărbătoare, vâscul e prezent în orice casă în perioada Crăciunului şi a Anului Nou. În mitologiile europene, vâscul are un loc cu totul aparte, fiind considerat o plantă magică, simbol al curăţeniei spirituale, al libertăţii şi armoniei, semn de bun augur al dragostei, apărător şi protector al casei şi al familiei, notează volumul "Cartea de Crăciun" de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997). În ajunul Crăciunului, oamenii îşi împodobesc casele cu vâsc ca simbol al bucuriei şi pentru pacea sufletească.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole din aceeași secțiune
Sâmbătă, 25 Decembrie 2021
Sâmbătă, 25 Decembrie 2021
Sâmbătă, 25 Decembrie 2021
Sâmbătă, 25 Decembrie 2021
Vineri, 24 Decembrie 2021
Vineri, 24 Decembrie 2021
Vineri, 24 Decembrie 2021
Vineri, 24 Decembrie 2021
Vineri, 24 Decembrie 2021
Vineri, 24 Decembrie 2021
Vineri, 24 Decembrie 2021