În ziua de 6 ianuarie, în aceeași zi cu Boboteaza, armenii ortodocși de pretutindeni sărbătoresc ziua Nașterii Domnului, dat fiind că utilizează calendarul gregorian, în timp ce creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie și Boboteaza pe 19 ianuarie.
În fapt, sărbătorind Crăciunul și Boboteaza în aceeași zi, pe 6 ianuarie, armenii păstrează tradițiile inițiale ale creștinismului. Data sărbătorii Nașterii Domnului a fost modificată în Imperiul Roman, după acceptarea creștinismului printre religiile imperiului de către împăratul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei creștine). Astfel, ea a fost celebrată deodată cu ultima zi a sărbătorii păgâne a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifica lupta și, în cele din urmă, izbânda luminii împotriva întunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra răului. În cele din urmă, această modificare a fost acceptată în mod oficial de către Bisericile creștine, în urma Sinodului din Chalcedon (451). Dat fiind că în acea perioadă Armenia se găsea într-un aprig război cu perșii, reprezentanții Bisericii Armene nu au participat la acel Conciliu care a dezbătut și alte teme importante, precum natura umană și divină a Mântuitorului. Biserica Armeană nu și-a însușit hotărârile Conciliului din Chalcedon, astfel încât armenii ortodocși continuă să sărbătorească Nașterea Domnului potrivit tradiției primelor secole de creștinism, care spune că Iisus a fost botezat după 33 de ani, în aceeași zi în care s-a născut, anume pe 6 ianuarie.
De altfel, în Evanghelii nu se pomenește nicăieri despre data exactă a nașterii lui Iisus Hristos. Unul din motivele pentru care armenii nu au utilizat în sec. IV e.n., ca și romanii, modificarea datei pentru a o armoniza cu sărbătorirea păgână a Saturnaliilor a fost și acela că pe teritoriul Armeniei, cel mai vechi stat creștin al umanității, păgânismul nu mai era practicat, conform araratonline.com.