Controverse după anunțarea Bacalaureatului diferențiat din 2030. Elevii vor avea o probă în plus

Ministerul Educației a făcut un nou pas în reforma examenului de bacalaureat, după ce Ordinul privind aprobarea probelor și disciplinelor pentru Bacalaureatul 2030 a fost trimis spre publicare în Monitorul Oficial.

 

Noile reguli îi vizează pe elevii care vor începe clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 și care vor fi prima generație ce va susține examenul în baza noilor planuri-cadru și a prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Principala noutate este introducerea unui bacalaureat diferențiat, adaptat profilului, specializării și domeniului de pregătire al fiecărui elev. Astfel, examenul va pune accent pe competențele specifice formării liceale, renunțând la modelul unitar aplicat în prezent.

 

La fel ca în actuala formulă, elevii vor susține probe de evaluare a competențelor de comunicare în limba română și, acolo unde este cazul, în limba maternă. O modificare importantă este introducerea evaluării competențelor lingvistice la două limbi moderne, față de o singură limbă străină în prezent.

Rămâne și proba de competențe digitale, iar toate aceste evaluări vor fi susținute în timpul anului școlar.

 

Structura probelor scrise va fi semnificativ diferită. Examenul va include proba la Limba și literatura română, iar pentru elevii aparținând minorităților naționale și proba la Limba și literatura maternă.

În plus, candidații vor avea două probe obligatorii diferențiate, în funcție de profil.

La specializarea matematică-informatică, prima probă va fi la matematică, iar cea de-a doua va putea fi aleasă dintre informatică, fizică, chimie sau biologie.

Elevii de la științe ale naturii vor susține o probă la alegere dintre fizică, chimie și biologie, urmată de o a doua disciplină aleasă dintre fizică, chimie, biologie, matematică și informatică.

La științe sociale, prima probă va fi istoria, iar cea de-a doua va putea fi susținută la geografie, discipline socio-umane sau religie.

Pentru filologie, elevii vor avea ca probă obligatorie limba și literatura unei limbi de circulație internațională, iar a doua probă va putea fi aleasă dintre istorie, geografie, discipline socio-umane și religie.

În cazul filierei tehnologice, una dintre probe va fi direct legată de domeniul de pregătire profesională, în timp ce elevii de la filiera vocațională vor susține probe specifice specializării urmate.

 

O altă schimbare majoră este introducerea probei F, o evaluare a competențelor de bază care nu există în actuala structură a bacalaureatului.

Aceasta va avea rol complementar profilului urmat. Astfel, elevii de la profil real vor alege o disciplină din zona umanistă, precum istorie, geografie, discipline socio-umane sau religie. În schimb, elevii de la profil umanist vor susține o probă la o disciplină din aria reală – matematică, fizică, chimie sau biologie.

Și această probă este programată să se desfășoare în timpul anului școlar.

 

Anunțul a generat deja numeroase reacții în rândul profesorilor și al părinților. Unii apreciază introducerea probelor de specialitate pentru filiera tehnologică, considerând că acestea reflectă mai bine competențele dobândite de elevi pe parcursul liceului.

Pe de altă parte, există și critici privind creșterea numărului de evaluări și dificultatea probei F pentru elevii care nu mai studiază anumite discipline în ultimii ani de liceu.

Profesorii atrag atenția și asupra faptului că, în lipsa unor schimbări profunde în programele școlare și în metodele de predare, modificarea structurii examenului riscă să reprezinte doar o nouă reformă de formă, nu și una de fond.

Ministerul Educației susține însă că stabilirea din timp a structurii Bacalaureatului 2030 oferă predictibilitate elevilor, profesorilor și școlilor și permite adaptarea procesului educațional la noile cerințe curriculare. Potrivit legislației în vigoare, orice schimbare ulterioară a probelor sau disciplinelor de examen ar necesita modificarea Legii învățământului preuniversitar adoptate în 2023.