Cum a ajuns Constanța de rușinea țării / "N-am văzut în țară teatru mai sărac decât cel de la Constanța"
Diseară, la Teatrul de Stat Constanța, cortina ridicată va dezvălui "Năpasta". Și când spunem "Năpasta", ne referim la drama lui Caragiale în două acte, pusă în scenă de regizorul Sorin Militaru.
Nu e constănțean, dar cunoaște bine scena teatrului dramatic din Constanța, întrucât trei ani, între 2007 și 2010, Sorin Militaru i-a fost director. E prima oară când revine în Constanța și observă cu tristețe că, pe zi ce trece, dramaticul constănțean e din ce în ce mai năpăstuit.
Este liber profesionist, asta înseamnă că merge acolo unde este chemat, în orișice teatru al țării. După premiera de aici (de vineri și sâmbătă seară), are o altă premieră, la Brăila, duminică, cu o piesă contemporană ungurească, "Sandros". După Brăila, pleacă imediat la Oradea, unde începe repetițiile la o dramatizare după "Țiganiada" lui Ion Budai Deleanu. Nu se poate spune că se plictisește și nici că nu se plimbă. Doar că e obositor și destul de greu.
A trecut prin multe teatre din țară: Arad, Petroșani, Brăila, Ploiești, Odorheiu Secuiesc, Târgu-Mureș, Brașov, București, așa că nu are cum să nu observe diferențele.Întâlnirea cu teatrul constănțean a fost plăcută numai prin prisma reîntâlnirii cu prietenii și cu orașul de la mal de mare.
"Față de celelalte teatre din țară este unul din cele mai sărace", mi-a spus regizorul întristat. "De fapt, n-am văzut în țară teatru mai sărac decât acesta. N-are mai nimic… actorii au rămas din ce în ce mai puțini. Asta o spun cu tristețe, că sunt legat de Constanța și-mi pare rău! Cultura de elită dispare, rămâne cultura de sezon. Din cauza sărăciei, a lipsei de interes… În niciun oraș n-am mai văzut o așa lipsă de interes vis-a-vis de teatru". "E un oraș extraordinar!" continuă el. "Îmi place orașul acesta. Dar teatrul e din ce în ce mai rău. Și clădirea și instituția", își continuă șirul gândurilor. "Lumea afară văd că evoluează, se construiesc case, vile… dar teatrul e lăsat. Și e păcat. Actorii își doresc să joace foarte mult. Își doresc să se audă de ei în țară. Și sunt actori buni. Și din ce în ce mai puțini".
"Și atunci, de ce nu e băgat în seamă teatrul constănțean în festivalurile naționale bucureștene, de exemplu?" l-am întrebat. "Cu ce? Cu spectacole făcute din alte spectacole? Aspectul vizual e foarte important. Teatrul e o artă vizuală. Iar aici decorul se face din recuperări… E păcat că într-un oraș atât de frumos cultura este atât de jos", mi-a răspuns.
"Năpasta" e a treia piesă de Caragiale pe care o pune în scenă. "Năpasta asta", ne dezvăluie el, "seamănă mai mult cu Twin Peaks, decât cu Caragiale. Spectacolul e interesant, e ciudat, are o atmosferă specială. E un thriller psihologic surrealist. Trei oameni care-și trăiesc viața în mod diferit, fiecare având alte sensuri asupra vieții. Și nici nu durează mult: o oră și puțin".
Decorul și costumele în care vor evolua cele cinci personaje sunt opera scenografei Maria Nicola.
Sorin Militaru e brăilean. În tinerețe, a lucrat ca ziarist. Și în Brăila și în Iași, cât a făcut acolo Politehnica, și-n București. După ce-a văzut "Chira Chiralina", în regia Cătălinei Buzoianu, a vrut neapărat să facă regie de teatru. Avea 33 de ani. A învățat, a vorbit cu actori, a dat la Regie, la București, și a intrat. A nimerit chiar în clasa concitadinei sale, Cătălina Buzoianu.
Articole pe aceeași temă
Joi, 28 Iunie 2012
Miercuri, 02 Mai 2012
Miercuri, 18 Aprilie 2012
Vineri, 23 Martie 2012