Delia Cornea: "Dacă nu mai plecăm cu piese peste graniță, vom înregistra un reflux al activității internaționale"

Deja scenariul este cunoscut: în două minute, hoții au provocat o explozie, au pătruns în muzeu și au plecat cu prada. Brățările dacice făceau parte din setul de 13 brățări din aur de la Sarmizegetusa Regia, vândute pe piața neagră în anii ’90 și recuperate de statul român. Coiful de aur geto-dac descoperit la Coțofenești, în Prahova, o piesă unică în lume, din aur masiv, grea de aproape 1 kg, a fost principala țintă. Este o piesă foarte cunoscută, imaginea sa fiind în cărțile de istorie. Și în filmul „Dacii”, Amza Pellea, care a interpretat rolul lui Decebal, purta o replică a celebrului coif.

„Suntem profund şocaţi de evenimentele de aseară din muzeu. În cei 170 de ani de existenţă, un astfel de incident major nu a avut loc niciodată. De asemenea, suntem foarte întristaţi pentru colegii noştri din România", este mesajul de pe site-ul muzeului Drents.

Ferească Sfântul să se fi întâmplat invers, să se fi furat artefacte olandeze dintr-un muzeu din România!

Și, în pur stil românesc, s-a dat alarma! Toate autoritățile și-au revizuit gradul de supraveghere a instituțiilor de cultură.

La Constanța, Consiliul Județean a transmis că toate instituțiile culturale din subordinea sa beneficiază de pază umană, sistem de alarmare și monitorizare video, dar și că „în momentul acesta nu avem lucrări sau bunuri culturale trimise peste graniță".

Este vorba despre secțiile Muzeului de Artă și Muzeului de Artă Populară.

În ceea ce privește Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), aflat sub aceeași subordonare și care traversează un proces de reorganizare, reprezentanții CJC au transmis că există pază umană specializată permanentă la cele două sedii principale, la Mormântul pictat, Histria, Capidava, Adamclisi și la Muzeul Hârșova, pe timpul nopții. „Avem sistem de supraveghere CCTV la sediul principal din Piața Ovidiu și la Mormântul Pictat și este în curs de implementare la celelalte muzee. La sediul principal, unde este expoziția și sunt și depozitele, avem și detectoare de mișcare (antiefracție) și detectoare de geamuri sparte (pentru Tezaur). De asemenea, toate expozițiile sunt supravegheate zilnic de personalul MINAC specializat, respectiv supraveghetoare muzeale și gestionări custode. Expoziția și depozitele sunt protejate și de grilaje metalice", au transmis reprezentanții CJC.

Ultima dată când MINAC a participat cu exponate la o expoziție în afara granițelor țării s-a întâmplat în perioada octombrie 2023 – aprilie 2024, alături de colegii de la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și de alte 38 de muzee, la conferința „Dacia, ultima conferință a romanității”, care a fost găzduită de Muzeul Național de la Roma. Muzeul constănțean a fost co-organizator, liderul de proiect fiind MNIR, care a încheiat contracte cu toate celelalte muzee din țară, în baza discuțiilor avute cu specialiști și pe baza tematicii propuse. Cele patru piese expuse la Roma au fost șarpele Glykon și încă trei piese din tezaurul de sculpturi de la Tomis: Grațiile, Hekate și Isis.

„Piesele au fost expuse la Termele lui Dioclețian, de la Roma, cu pază umană permanentă, și, din informațiile puse la dispoziție de muzeul gazdă, ele au fost văzute de peste 75.000 de vizitatori în decurs de aproape șase luni. Ca termen de comparație, noi în anii buni, dinaintea incidentului cu Ucraina, aveam undeva la 80.000 de vizitatori pe an", a declarat pentru „Cuget Liber” directorul MINAC, Delia Cornea. În plus, a adăugat faptul că participarea la astfel de expoziții internaționale crește foarte mult valoarea acestor piese, care devin foarte cunoscute. „Piesele acestea constituie ambasadori culturali ai României. Ceea ce s-a întâmplat în Olanda nimeni nu putea să prevadă. Domnul Emanuel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor, a și reliefat că deja s-a intrat într-o altă eră. Să distrugi pereții unui muzeu cu explozibil... cred că nimeni nu s-a gândit la așa ceva. Evenimentul a creat într-adevăr o emoție publică deosebită și toată lumea vrea să știe finalul. Din punctul nostru de vedere, al muzeografilor, este într-adevăr un incident foarte grav, care ne afectează pe toți, din mai multe puncte de vedere. Unul din colegi îmi atrăgea atenția că s-ar putea să nu ne mai dea voie să plecăm cu piese peste graniță. Ar fi un reflux al activității noastre culturale pe plan internațional. Suntem părtașii unei situații foarte dificile prin care muzeografia românească trece astăzi. Am lucrat cu angajații MINR în două expoziții internaționale, și la Madrid, și la Roma, și am învățat extraordinar de multe lucruri de la acești profesioniști în adevăratul sens al cuvântului. Ce s-a întâmplat mai sus de acești oameni nu știu să vă spun!", a conchis dr. Delia Cornea.

Pentru a preveni dispariția unor astfel de artefacte, ministrul Culturii, Natalia Intotero, a propus ca astfel de obiecte valoroase să nu mai fie scoase din România sau ca, în străinătate, să fie expuse replici ale pieselor originale.