Dezbatere la Academia Română dedicată Zilei Limbii Române (31 august)

La Clubul Academicienilor, mâine, începând cu ora 11, Academia Română organizează dezbaterea cu tema „Statutul actual al limbii române“, dedicată celebrării Zilei Limbii Române.

 

Vor lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură, și trei dintre cei mai reputați lingviști români: acad. Grigore Brâncuş, prof. univ. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, și prof. univ. Rodica Zafiu, de la Facultatea de Litere, Universitatea din București.

 

Instituită prin Legea 53/2013, Ziua Limbii Române este sărbătorită în mod consecvent de către Academia Română, răspunzând, astfel, primei misiuni a forului academic, aceea de normare, cultivare și promovare a limbii naționale ca principal factor identitar. În cei peste 150 de ani de la înființare, Academia Română a dat țării, prin specialiștii săi, zeci de dicționare, atlase lingvistice, gramatici normative, sute de antologii de texte, studii și cercetări de înaltă ținută științifică, unele cu largă circulație internațională. Alături de acestea strălucește celebrul „Dicţionar Tezaur“, elaborat de generații de lingviști, pe parcursul a mai bine de un secol, cel mai bogat dicționar al limbii române, cu peste 175.000 de cuvinte, în 19 volume, comparabil prin dimensiuni şi perspectiva abordării cu lucrări similare din lexicografia europeană, precum „Dictionnaire de l’Académie Française“, „Deutsches Wörterbuch“ sau „Oxford English Dictionary“.

 

Dezbaterea organizată de Academia Română în data de 31 august 2021 dorește să readucă în atenție rolul specialiștilor în studiul temeinic, cu instrumente științifice, al limbii române. Punct de vedere susținut și argumentat și de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române:

 

„Nu este bine să ne «aruncăm» în «studiul» limbii fără o pregătire lingvistică de bază şi, mai ales, nu se poate să emitem judecăţi de valoare normativă despre limba română dacă nu suntem specialişti. Un amator nu are voie să emită sentinţe despre limba română, să spună nonşalant că ar fi tracică, dacică sau cumană, că ar coborî până în preistorie sau că ar fi existat înainte de a fi pe lume poporul român. Toate acestea [...] plasează în derizoriu secole de cercetări şi îi dezorientează pe membrii publicului larg, care nu au instrumentarul necesar pentru a discerne între o teorie şi o ipoteză, între adevăr demonstrat şi fals adevăr, între certitudine şi probabilitate. Prin urmare, teoriile despre limba noastră trebuie să fie preluate de la profesionişti, de la aceia care s-au pregătit sistematic în meseria de lingvist".