Directorii de școli, între ședințe cu părinții și întruniri de partid

Dacă anul trecut Curtea Constituțională a României declara ca neconstituțională asumarea răspunderii pe vechea Lege a Educației, rămâne de văzut dacă de această dată s-au schimbat datele problemei.

Cert este că foarte mulți direc-tori de instituții de învățământ constănțene nu sunt de acord cu acest gest al Guvernului României, așa cum am putut constata la ultimele întâlniri.
Cum Legea Educației a cunoscut câteva modificări de ultim moment, vi le aducem la cunoștință. Cele mai importante schimbări ale noului proiect legislativ vizează conducerea universităților și a școlilor. Dacă în proiectul inițial era stabilit ca rectorii să fie desemnați prin concurs, în noul proiect instituțiile de învățământ superior primesc libertatea de a opta între două modele distincte: alegerea rectorilor prin scrutin universal sau după modelul corporatist.
Guvernul ar fi modificat și partea referitoare la incompatibilitățile directorilor de școli. Astfel că, dacă inițial li se interzicea să fie membri de partid, în noul proiect nu li se va permite să dețină funcții de președinte sau vicepreședinte în filialele formațiunilor politice.
O altă modificare se referă la "clanurile universitare". Astfel că rudele până la gradul III nu vor mai putea să dețină funcții de conducere în cadrul aceleiași universități, proiectul inițial vizând restricții doar la nivel de facultate.
De asemenea, noua Lege a Educației prevede ca școlile în care învață puțini elevi să fie comasate. Mai mult decât atât, în actul normativ se recomandă și universităților din România să fuzioneze pentru a deveni mai puternice, inclusiv din punct de vedere financiar.
Au rămas valabile și celelalte prevederi: l clasa pregătitoare va trece la învățământul primar, iar clasa a IX-a la gimnaziu, așa încât liceul va fi absolvit în trei ani l admiterea la liceu să se facă pe bază de portofoliu, cu două probe scrise și examen opțional organizat de fiecare liceu în parte l evaluarea elevilor să se facă din doi în doi ani prin teste naționale l profesorii vor fi obligați să facă un masterat didactic urmat de stagiu de practică l părinții vor fi nevoiți să plătească amenzi dacă elevii chiulesc.
Cel mai controversat la nivel național pare să rămână punctul privitor la studierea geografiei în limbile minorităților.