"Terapia" așezămintelor culturale dă puține roade
Discoteca și birtul comunal, "instituții de cultură" pentru tineretul satelor
Bugetul Ministerului Culturii și Cultelor a fost suplimentat cu 21,7 milioane de lei, destinați finalizării lucrărilor de reabilitare a 84 de așezăminte culturale din 29 de județe. Banii au venit ca în niciun an, astfel încât, cel puțin la nivelul județului Constanța, la capitolul renovări, suntem fruntași. Însă, lipsesc activitățile culturale.
Mai mult ca în niciun an s-a vorbit despre reabilitarea așezămintelor culturale, de la minister până la nivelul primăriilor locale. Căminele culturale au și o lege a lor foarte clară și am spune chiar severă, mai ales că imaginea lor este încă asociată cu un loc în care se fac nunți și, eventual, în care se organizează anumite festivaluri de folclor.
Guvernul era foarte exigent, specificând că va pune accent pe folosirea în scopuri predominant culturale a obiectivelor ce urmează a fi reabilitate. între timp, oficialii par să fi revenit la sentimente mai bune, primul ministru declarând, la sfârșitul săptămânii, că e, totuși, important ca oamenii de la sat să aibă măcar o locație în care să poată organiza, din când în când, în condiții decente, o nuntă, un botez, o rugă.
Stăm "bine" la capitolul reabilitări
Potrivit directorului Centrului județean de creație populară Constanța, Paul Nicolescu, județul Constanța stă "bine" la capitolul reabilitării așezămintelor culturale. Cel puțin în acest an, autoritățile au alocat fonduri importante pentru punerea pe picioare a clădirilor. Astfel, multe localități din județul Constanța se mândresc cu așezăminte culturale moderne, cu termopane, parchet sau gresie, uși noi, sistem de încălzire optim, ba chiar și aparatură de iluminat sau de sonorizare. Ni s-a dat exemplul căminelor culturale din Negru Vodă, Comana, Chirnogeni, Topalu, Valu lui Traian, Crucea, Horia, Independența. Programul de reabilitare continuă și în 2008, după cum a specificat directorul Centrului.
Menirea așezămintelor este cu totul alta, zice legea
Dar, odată modernizate, cochetele spații sunt folosite tot pentru nunți și botezuri. Activitățile culturale le numeri pe degete și majoritatea sunt serbări ale școlilor din localități. Prof. Paul Nicolescu ne-a specificat faptul că majoritatea spațiilor căminelor culturale sunt folosite de primării pentru centre de informare, ședințe, ba chiar și pentru cabinete medicale. Acestor activități li se adaugă discoteci, ping-pong, biliard.
Centrul de creație este abilitat să susțină cursuri de calificare, să analizeze periodic activitatea așezămintelor. În primul rând, prin legile noi apărute, s-a sperat trezirea conștiinței edililor. În al doilea rând, legea oferă posibilitatea așezămintelor chiar de a avea profit în urma activităților. "Și nu mă refer la nunți sau botezuri. Sunt prevăzute cursuri de calificare, chiar și înființarea unui muzeu comunal cu obiecte de patrimoniu, asigurarea de servicii necesare comunității, închirierea spațiilor unor ansambluri", a specificat directorul Centrului. Însă, pe teren, realitatea e alta.
S-a constatat că acolo unde există o colaborare strânsă între administratorii căminelor, cu școala, autoritățile, așezămintele își găsesc locul lor în preocupările locuitorilor. În rest, discoteca și birtul comunal rămân singurele "instituții de cultură" pentru tineretul satelor românești, proaspăt europenizate.
Bugetul Ministerului Culturii și Cultelor a fost suplimentat cu 21,7 milioane de lei, destinați finalizării lucrărilor de reabilitare a 84 de așezăminte culturale din 29 de județe. Banii au venit ca în niciun an, astfel încât, cel puțin la nivelul județului Constanța, la capitolul renovări, suntem fruntași. Însă, lipsesc activitățile culturale.
Mai mult ca în niciun an s-a vorbit despre reabilitarea așezămintelor culturale, de la minister până la nivelul primăriilor locale. Căminele culturale au și o lege a lor foarte clară și am spune chiar severă, mai ales că imaginea lor este încă asociată cu un loc în care se fac nunți și, eventual, în care se organizează anumite festivaluri de folclor.
Guvernul era foarte exigent, specificând că va pune accent pe folosirea în scopuri predominant culturale a obiectivelor ce urmează a fi reabilitate. între timp, oficialii par să fi revenit la sentimente mai bune, primul ministru declarând, la sfârșitul săptămânii, că e, totuși, important ca oamenii de la sat să aibă măcar o locație în care să poată organiza, din când în când, în condiții decente, o nuntă, un botez, o rugă.
Stăm "bine" la capitolul reabilitări
Potrivit directorului Centrului județean de creație populară Constanța, Paul Nicolescu, județul Constanța stă "bine" la capitolul reabilitării așezămintelor culturale. Cel puțin în acest an, autoritățile au alocat fonduri importante pentru punerea pe picioare a clădirilor. Astfel, multe localități din județul Constanța se mândresc cu așezăminte culturale moderne, cu termopane, parchet sau gresie, uși noi, sistem de încălzire optim, ba chiar și aparatură de iluminat sau de sonorizare. Ni s-a dat exemplul căminelor culturale din Negru Vodă, Comana, Chirnogeni, Topalu, Valu lui Traian, Crucea, Horia, Independența. Programul de reabilitare continuă și în 2008, după cum a specificat directorul Centrului.
Menirea așezămintelor este cu totul alta, zice legea
Dar, odată modernizate, cochetele spații sunt folosite tot pentru nunți și botezuri. Activitățile culturale le numeri pe degete și majoritatea sunt serbări ale școlilor din localități. Prof. Paul Nicolescu ne-a specificat faptul că majoritatea spațiilor căminelor culturale sunt folosite de primării pentru centre de informare, ședințe, ba chiar și pentru cabinete medicale. Acestor activități li se adaugă discoteci, ping-pong, biliard.
Centrul de creație este abilitat să susțină cursuri de calificare, să analizeze periodic activitatea așezămintelor. În primul rând, prin legile noi apărute, s-a sperat trezirea conștiinței edililor. În al doilea rând, legea oferă posibilitatea așezămintelor chiar de a avea profit în urma activităților. "Și nu mă refer la nunți sau botezuri. Sunt prevăzute cursuri de calificare, chiar și înființarea unui muzeu comunal cu obiecte de patrimoniu, asigurarea de servicii necesare comunității, închirierea spațiilor unor ansambluri", a specificat directorul Centrului. Însă, pe teren, realitatea e alta.
S-a constatat că acolo unde există o colaborare strânsă între administratorii căminelor, cu școala, autoritățile, așezămintele își găsesc locul lor în preocupările locuitorilor. În rest, discoteca și birtul comunal rămân singurele "instituții de cultură" pentru tineretul satelor românești, proaspăt europenizate.
Mai mult ca în niciun an s-a vorbit despre reabilitarea așezămintelor culturale, de la minister până la nivelul primăriilor locale. Căminele culturale au și o lege a lor foarte clară și am spune chiar severă, mai ales că imaginea lor este încă asociată cu un loc în care se fac nunți și, eventual, în care se organizează anumite festivaluri de folclor.
Guvernul era foarte exigent, specificând că va pune accent pe folosirea în scopuri predominant culturale a obiectivelor ce urmează a fi reabilitate. între timp, oficialii par să fi revenit la sentimente mai bune, primul ministru declarând, la sfârșitul săptămânii, că e, totuși, important ca oamenii de la sat să aibă măcar o locație în care să poată organiza, din când în când, în condiții decente, o nuntă, un botez, o rugă.
Stăm "bine" la capitolul reabilitări
Potrivit directorului Centrului județean de creație populară Constanța, Paul Nicolescu, județul Constanța stă "bine" la capitolul reabilitării așezămintelor culturale. Cel puțin în acest an, autoritățile au alocat fonduri importante pentru punerea pe picioare a clădirilor. Astfel, multe localități din județul Constanța se mândresc cu așezăminte culturale moderne, cu termopane, parchet sau gresie, uși noi, sistem de încălzire optim, ba chiar și aparatură de iluminat sau de sonorizare. Ni s-a dat exemplul căminelor culturale din Negru Vodă, Comana, Chirnogeni, Topalu, Valu lui Traian, Crucea, Horia, Independența. Programul de reabilitare continuă și în 2008, după cum a specificat directorul Centrului.
Menirea așezămintelor este cu totul alta, zice legea
Dar, odată modernizate, cochetele spații sunt folosite tot pentru nunți și botezuri. Activitățile culturale le numeri pe degete și majoritatea sunt serbări ale școlilor din localități. Prof. Paul Nicolescu ne-a specificat faptul că majoritatea spațiilor căminelor culturale sunt folosite de primării pentru centre de informare, ședințe, ba chiar și pentru cabinete medicale. Acestor activități li se adaugă discoteci, ping-pong, biliard.
Centrul de creație este abilitat să susțină cursuri de calificare, să analizeze periodic activitatea așezămintelor. În primul rând, prin legile noi apărute, s-a sperat trezirea conștiinței edililor. În al doilea rând, legea oferă posibilitatea așezămintelor chiar de a avea profit în urma activităților. "Și nu mă refer la nunți sau botezuri. Sunt prevăzute cursuri de calificare, chiar și înființarea unui muzeu comunal cu obiecte de patrimoniu, asigurarea de servicii necesare comunității, închirierea spațiilor unor ansambluri", a specificat directorul Centrului. Însă, pe teren, realitatea e alta.
S-a constatat că acolo unde există o colaborare strânsă între administratorii căminelor, cu școala, autoritățile, așezămintele își găsesc locul lor în preocupările locuitorilor. În rest, discoteca și birtul comunal rămân singurele "instituții de cultură" pentru tineretul satelor românești, proaspăt europenizate.
Bugetul Ministerului Culturii și Cultelor a fost suplimentat cu 21,7 milioane de lei, destinați finalizării lucrărilor de reabilitare a 84 de așezăminte culturale din 29 de județe. Banii au venit ca în niciun an, astfel încât, cel puțin la nivelul județului Constanța, la capitolul renovări, suntem fruntași. Însă, lipsesc activitățile culturale.
Mai mult ca în niciun an s-a vorbit despre reabilitarea așezămintelor culturale, de la minister până la nivelul primăriilor locale. Căminele culturale au și o lege a lor foarte clară și am spune chiar severă, mai ales că imaginea lor este încă asociată cu un loc în care se fac nunți și, eventual, în care se organizează anumite festivaluri de folclor.
Guvernul era foarte exigent, specificând că va pune accent pe folosirea în scopuri predominant culturale a obiectivelor ce urmează a fi reabilitate. între timp, oficialii par să fi revenit la sentimente mai bune, primul ministru declarând, la sfârșitul săptămânii, că e, totuși, important ca oamenii de la sat să aibă măcar o locație în care să poată organiza, din când în când, în condiții decente, o nuntă, un botez, o rugă.
Stăm "bine" la capitolul reabilitări
Potrivit directorului Centrului județean de creație populară Constanța, Paul Nicolescu, județul Constanța stă "bine" la capitolul reabilitării așezămintelor culturale. Cel puțin în acest an, autoritățile au alocat fonduri importante pentru punerea pe picioare a clădirilor. Astfel, multe localități din județul Constanța se mândresc cu așezăminte culturale moderne, cu termopane, parchet sau gresie, uși noi, sistem de încălzire optim, ba chiar și aparatură de iluminat sau de sonorizare. Ni s-a dat exemplul căminelor culturale din Negru Vodă, Comana, Chirnogeni, Topalu, Valu lui Traian, Crucea, Horia, Independența. Programul de reabilitare continuă și în 2008, după cum a specificat directorul Centrului.
Menirea așezămintelor este cu totul alta, zice legea
Dar, odată modernizate, cochetele spații sunt folosite tot pentru nunți și botezuri. Activitățile culturale le numeri pe degete și majoritatea sunt serbări ale școlilor din localități. Prof. Paul Nicolescu ne-a specificat faptul că majoritatea spațiilor căminelor culturale sunt folosite de primării pentru centre de informare, ședințe, ba chiar și pentru cabinete medicale. Acestor activități li se adaugă discoteci, ping-pong, biliard.
Centrul de creație este abilitat să susțină cursuri de calificare, să analizeze periodic activitatea așezămintelor. În primul rând, prin legile noi apărute, s-a sperat trezirea conștiinței edililor. În al doilea rând, legea oferă posibilitatea așezămintelor chiar de a avea profit în urma activităților. "Și nu mă refer la nunți sau botezuri. Sunt prevăzute cursuri de calificare, chiar și înființarea unui muzeu comunal cu obiecte de patrimoniu, asigurarea de servicii necesare comunității, închirierea spațiilor unor ansambluri", a specificat directorul Centrului. Însă, pe teren, realitatea e alta.
S-a constatat că acolo unde există o colaborare strânsă între administratorii căminelor, cu școala, autoritățile, așezămintele își găsesc locul lor în preocupările locuitorilor. În rest, discoteca și birtul comunal rămân singurele "instituții de cultură" pentru tineretul satelor românești, proaspăt europenizate.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!