Elevii constănțeni aduc sărbătorile primăverii la Palatul Copiilor

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc, pe 9 martie, pe cei 40 de mucenici din Sevastia, ocazie cu care elevii constănțeni vor participa la o amplă acțiune de expunere a tradițiilor specifice acestei zile.

Mâine, începând cu ora 11, în holul Palatului Copiilor, grădinițe, școli, colegii din Constanța și din județ, asociații de educatori și institutori din oraș, precum și biserici din Constanța și din Cogealac vor participa la evenimentul intitulat "9 martie. Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia". Manifestarea va cuprinde expoziții cu vânzare de produse care se consumă în această zi, prezentări de rețete și ingrediente, precum și demonstrații culinare. În acest sens, vor fi aduse cuptoare, pentru ca cei prezenți la eveniment să poată vedea întocmai cum se pregătesc tradiționalii mucenici.

Manifestarea face parte din proiectul "Comori de vatră strămoșească", unul dintre inițiatorii săi fiind prof. Gabriela Barbu, coordonator al Cercului de educație pentru cetățenie democratică din cadrul Palatului Copiilor. Fervent militant pentru păstrarea tradițiilor românești, prof. Barbu s-a documentat serios pentru o carte care ne va elucida toate misterele privitoare la obiceiurile de 9 martie la români. Intitulată "Sărbătorile primăverii. 9 martie, Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia", lucrarea a apărut la editura Callas Print și debutează, socratic, cu întrebarea "Cine au fost cei 40 de mucenici?".

Povestea celor 40 de mucenici

Aflăm, astfel, că ei au trăit pe vremea împăratului Licinius (308-324), ca soldați creștini în oastea condusă de păgânul Agricola. Armata se afla în localitatea Sevastia din Armenia, când Agricola a vrut să-i oblige pe ostașii creștini să aducă jertfă zeilor. Cei 40 de soldați nu au renunțat, însă, la principiile creștine, căpetenia lor, Chirion, răspunzând: "Cum am luptat și am biruit pe vrăjmași pentru împăratul pământesc, tot așa vom lupta și pentru Împăratul Ceresc, împotriva vrăjmașilor Lui". Replică pentru care soldații au fost închiși în temniță șapte zile, timp în care au fost ispitiți să aducă jertfe zeilor, pentru a fi eliberați. Au refuzat din nou, rugându-se neîncetat la Hristos, drept pentru care au fost dezbrăcați și aruncați în lacul înghețat al Sevastiei, lângă mal fiind pregătită o baie cu apă caldă, pentru cei care se vor lepăda de credință. Unul dintre cei 40 de ostași a ieșit din lac și a alergat spre baia caldă, dar, depărtându-se de Duhul Sfânt, a murit. Ceilalți soldați-martiri au fost salvați, la miezul nopții ieșind din cer o rază dumnezeiască care a topit gheața. Se spune că din cer au coborât 40 de cununi strălucitoare peste capetele ostașilor lui Hristos, una dintre ele plutind deasupra apei, pentru că lipsea cel ce se lepădase de Hristos. Când a văzut minunea, temnicerul Aglaie a intrat alături de ei, strigând "Și eu sunt creștin!". În acel moment, căpeteniile romane, pentru a evita mărirea numărului de adepți, i-au scos din iaz pe cei 40, ordonând să le fie zdrobite picioarele și să fie arși de vii. După masacru, credincioșii au adunat, pe ascuns, cenușa și rămășițele trupurilor martirilor, care se află acum la mănăstirea Xiropotamu de la Sfântul Munte Athos, locaș care poartă hramul sfinților mucenici. Astfel, s-a împlinit dorința ostașilor, consemnată în scrisoarea redactată în temniță, cunoscută sub numele de "Testamentul sfinților 40 de martiri ai lui Hristos care s-au săvârșit în Sevastia".

Sfinții din făină

În cultura tradițională autohtonă, mucenicii sau măcinicii reprezintă simbolul sacrificiului și al primăverii. Pe 9 martie, ei sunt modelați din aluat fie sub forma cifrei 8, fie în formă de om, de albină sau de porumbel.

Tot din lucrarea prof. Barbu aflăm că, pe 9 martie, erau efectuate mai multe obiceiuri specifice venirii primăverii: aprinderea focului prin curți, grădini, în fața casei, bătutul pământului, scoaterea stupilor, tăierea primelor corzi de viță de vie, pornirea plugului, purificarea spațiului, purificarea oamenilor și a vitelor prin stropirea lor cu apă sfințită, pomenirea morților, prevenirea vremii și belșugului în noul an.

Totodată, 9 martie este ziua în care românii sărbătoresc grâul și pâinea, prezente în toate obiceiurile calendaristice, și care însoțesc zi de zi viața omului. "Nu există plantă, în afară de grâu, și nici aliment, în afară de pâine, care să adune în jur atâtea obiceiuri și tradiții populare. Cu bucata de pâine și cu sarea ne întâmpinăm oaspeții, pâinea simbolizând cinstea casei, iar sarea reprezentând mâna Domnului", ne spune prof. Gabriela Barbu.