Expusă mai mult ca niciodată riscurilor din online, ”generația Z simte că viața este o povară”

În debutul conferinței, Mihnea Măruță a făcut o succintă prezentare a tinerilor născuți între anii 1997 și 2012, așa-numita generație Z, care, conform spuselor lui este „ultima generație care a prins realitatea pură, a cărei copilărie nu a fost pusă sub semnul internetului și a rețelelor de socializare". Cele două idei de bază pe care Mihnea Măruță le-a dezvoltat în cadrul evenimentului, dar și în cartea sa „Identitatea virtuală – Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare" au fost posibilitatea tinerilor de a exista constant în mințile oamenilor și felul în care rețelele de socializare ne pot influența structurile mentale.

 

„Este pentru prima dată în istoria omenirii când oricare dintre noi își poate propune să nu mai fie uitat. Rețelele de socializare vin cu o ispită, cu o ofertă de nerefuzat, și anume posibilitatea de a ne însămânța amintiri în memoriile cât mai multor oameni. Posibilitatea de a exista în mințile cât mai multor oameni. A doua premisă pleacă de la o idee foarte răspândită în presă și în spațiul public. O să auziți foarte des ideea că tehnologia este neutră. Această idee este nu doar greșită, ci foarte periculoasă. Tehnologia, de la un anumit nivel, mai ales dacă vorbim de o influență globală, nu doar că nu este neutră, ci devine un fel de matriță mentală, adică ne influențează comportamentele, reacțiile și ne influențează structurile mentale prin care intrăm în contact cu realitatea", a afirmat Mihnea Măruță.

În altă ordine de idei, un exemplu dat studenților prezenți la eveniment a fost schimbarea drastică ce a avut loc în ultimii ani în ceea ce privește interacțiunea dintre tinerii de sexe opuse, acest „ritual de împerechere” care înainte era definit de stimuli fizici, atingeri, gesturi, miros și apropiere. Acum a ajuns să se rezume la un simplu „like sau reply la un story pe Instagram”, fiind accentuat astfel modul în care interesul tinerilor pentru interacțiunile fizice a scăzut semnificativ, fapt care, în timp, poate duce la probleme tot mai des întâlnite precum anxietatea sau depresia.

 

Primele efecte grave pe care Mihnea Măruță le-a observat în cadrul cercetărilor sale asupra generației Z au fost tendința tinerilor de a se compara constant cu așa-zisele „modele ale vieții perfecte” de pe rețelele de socializare precum surorile Kardashian sau frații Tate. Atât pentru fete, cât și pentru băieți, această tendință tot mai populară de a-și dori să aibă o viață lipsită de griji, un corp de invidiat și o stare materială prosperă duce în timp la nemulțumirea constantă față de propria identitate, frustrare, anxietate sau chiar depresie. „Zilnic vedem un standard de frumusețe și de corporalitate pe Instagram. Adică mi se cere să arăt într-un anume fel, toată planeta să arate cu sprâncene perfecte, buze conturate, ten fără acnee și așa mai departe. Ori noi toți suntem niște oameni imperfecți. Avem calități, avem defecte. Unii arătă mai bine, alții mai rău. Dar ideea este să ne mulțumim și să trăim liniștiți cu felul în care suntem", a declarat Mihnea Măruță.

În urmă cu câțiva ani, o tânără din Malaysia a postat un sondaj pe pagina ei de socializare în care și-a întrebat grupul de urmăritori ce ar alege între viață și moarte. La scurt timp, după ce câteva mii de oameni au votat moartea, fata s-a sinucis. Acest exemplu le-a fost dat studenților prezenți la eveniment pentru a conștientiza faptul că, pentru o bună parte din tinerii generației Z, părerea urmăritorilor virtuali s-a transformat într-o instanță morală, într-o autoritate supremă ce a pus monopol pe conștiința lor.

Un alt fenomen care, în viziunea lui Mihnea Măruță, a acaparat mințile generației Z este dorința de validare și de a le furniza altora amintiri, în loc să se bucure de clipele frumoase pe care le trăiesc. „De ce filmăm cu telefonul la concert? De ce nu mă bucur de clipa aia, de minutele, de orele alea, când a venit formația mea favorită în oraș. Abia am așteptat ani de zile  și în loc să mă bucur de faptul că e la câțiva metri de mine, ce fac? Scot telefonul. Și dacă ducem gândul mai departe, ce mecanism mental se produce? Îmi imaginez că voi fi mai fericit când voi posta înregistrarea, decât sunt fericit când trăiesc bucuria vieții mele, formația mea favorită, concertul pe care abia l-am așteptat. Îmi imaginez că voi fi mai fericit furnizându-le amintiri celorlalți, decât furnizându-mi amintiri la prima mână, nefiltrate", a detaliat Mihnea Măruță.

 

Pe de altă parte, tendința tinerilor de a se desprinde tot mai mult de limba  maternă și de tradițiile care le definesc cultura din care fac parte este tot mai puternică. Într-o lume în care este „cool” să asculți muzica artiștilor de peste oceane sau să vorbești limbi precum engleza, spaniola sau japoneza, generația Z consideră că obiceiurile culturale din țara în care s-a născut nu mai sunt atractive pentru ei.

„Tot ce-i în rețea, acolo e adevărata viață. Limba engleză? Mult mai cool decât limba română. Pot să fiu ieșit din comun sau să învăț spaniolă sau să învăț chineză sau japoneză. Deci tendința la nivel mondial este aceasta. Și ce face această tendință? Trebuie să ne punem noi, ca adulți, această întrebare. Avem o țară. Mai vrem să avem o țară? Pentru că dacă limba română își pierde magnetismul și strălucirea, noi nu o să mai avem o țară. De ce? Pentru că limba română ne ține împreună. Avem tradiții, nu ne plac, ok. Dacă nu ne plac, nu o să mai avem o țară. De ce? Pentru că tradițiile ne țin împreună", este argumentul adus în discuție de Mihnea Măruță.

 

De-a lungul cercetărilor sale și a discuțiilor cu elevii săi, Mihnea Măruță a recunoscut că a fost terifiat să afle că generația Z consideră că are o viață foarte împovărată, plină de schimbări, decizii și provocări, iar singurul refugiu pe care l-au găsit a fost în mediul online, în discuțiile cu urmăritorii de pe Instagram sau, mai nou, cu inteligența artificială. Potrivit acestuia, scrolling-ul continuu pe care îl fac tinerii nu le face un bine, nu le aduce un  beneficiu, ci, dimpotrivă, îi expune la zeci, sute, poate chiar mii de stimuli diferiți de-a lungul unei zile, iar singurul efect vizibil este oboseala constantă care se instalează în viața lor.

„Generația Z simte că viața este o povară. Vi se pare că lucrurile sunt așa de grele și aveți de luat atât de multe decizii, încât singurul refugiu pe care îl găsiți este în rețea. Îmi pun căștile, mă apuc să fac scrolling și-mi imaginez că o să-mi fie mai ușor. Dar, de fapt, acest scrolling și acest refugiu în rețea nu face decât să-mi stimuleze în continuare mintea în moduri pe care eu nu le procesez și nu face decât să-mi creeze mai mare oboseală, mai mare senzație de împovărare și să-mi reteze și mai mult și dorințele alea puține pe care le aveam înainte", a completat Mihnea Măruță.

 

Nu în ultimul rând, întrebat cum vede viitorul învățământului românesc din perspectiva unui cadru didactic asociat, Mihnea Măruță a declarat, pentru „Cuget Liber”, că va exista cu siguranță o schimbare ce va fi determinată de preferințele elevilor și ale studenților.

„Tendința este înspre personalizarea învățământului. Generațiile care vin nu vor mai fi mulțumite de acest gen de cursuri fixe și de specialitate, pentru că, în general, rețeaua stimulează un soi de «vreau să am categoria mea». Oamenii, tinerii, copiii, cresc cu această nevoie, pentru că rețelele îi apasă atât de tare. Cred că și în ce privește învățământul, va urma o presiune extraordinară în următorii ani. Orice copil, orice tânăr, adolescent, student va putea să-și ia tot felul de cursuri extraordinare din rețea. Atunci cu ce va mai avea nevoie de universitate? Bineînțeles că profesorul fizic poate să-i răspundă la întrebări, poate să-i ofere alte perspective decât un curs online, însă, cred că va exista un soi de androidizare a învățământului. Așa cum există o androidizare a minților noastre și a lumii în general, învățământul nu are cum să scape", a declarat Mihnea Măruță, pentru „Cuget Liber”.