Finanțare per elev în baza unei legi abrogate!

Într-o analiză publicată de săptămânalul parizian "Le Point", miniștrii francezi ai Educației din ultimii ani sunt acuzați că au mimat reformele pentru a câștiga capital politic. Este modelul de la care a plecat și ministrul nostru actual, care și-a desăvârșit studiile pe malurile Senei. De aceea, noua Lege a Educației Naționale (LEN) nu face decât să creeze haos în tot sistemul de învățământ românesc.

Finanțarea nu urmează elevul
Astăzi, ne referim la aberanta finanțare a unităților de învățământ preuniversitar de stat pe baza standardelor de cost pe elev, care se aplică începând cu 1 ianuarie 2011 pe baza Hotărârii de Guvern nr. 1395/28 decembrie 2010. Aceasta în condițiile în care LEN devenită aplicabilă cu data de 9 februarie 2011, la art. 361 din Dispozițiile tranzitorii și finale, precizează la alineatul (3) lit. f "măsura privind introducerea costului standard per elev și a principiului «finanțarea urmează elevul» se aplică din anul 2012\".
Ca să nu mai spunem că HG 1395 are la bază prevederile Legii învățământului nr. 84/1995, care la același art. 361 alineatul (2) este abrogată.
Și, totuși, directorii, încă din luna noiembrie a anului trecut, au calculat, au adunat și au împărțit, stabilind bugetul unității de învățământ pentru anul financiar 2011. Cu toate că una este anul financiar și cu totul alta este anul școlar. Spre exemplu, la una dintre instituțiile recent vizitate, în anul școlar 2010-2011 vor încheia cursurile cinci clase de-a XII-a, iar în anul următor intră șase clase de-a IX-a. Va să zică o creștere cu circa 30 de "capita".

O dregem și pe asta din condei
Întrebat de către directorii instituțiilor constănțene în legătură cu această anomalie de ordin financiar, ec. Aurel Tudorică, contabilul șef al Inspectoratului Școlar Județean Constanța, ar fi afirmat că diferențele la buget în anul școlar viitor se vor compensa de la unitățile școlare care vor înregistra mai puțini elevi decât cei avuți anterior.
Doar s-a inventat rectificarea de buget. Că nici aceea nu va răspunde nevoilor învățământului, așa cum s-a întâmplat anul trecut, când cele două rectificări de buget s-au făcut pe minus, este deja o problemă cu care directorii s-au obișnuit. Pentru că, de fiecare dată, în sarcina lor a căzut orice măsură haotică luată fie la nivel local sau central.
Pentru că acolo, la Ministerul Edu-cației, lucrurile sunt tratate cu un cras dezinteres pentru beneficiarul legilor care se dau, într-un total dispreț față de cel de la catedră. Și când spunem aceasta ne referim la pierderile de timp pentru dezbaterea Legii educați-ei, la zecile, poate sutele de ore pierdute de cadrele didactice pentru a aduce propuneri pertinente, care în final s-ar părea că au fost luate doar… în derâdere.