Gravuri din secolele XVI - XIX, expuse la Muzeul Național de Artă

Expoziția "Antichitatea clasică, între documentar și fantezie. Gravuri din secolele XVI -XIX" este deschisă în perioada 20 iunie - 30 noiembrie, în cadrul Galeriei de Artă Europeană, în sălile dedicate expunerii de arte grafice ale Muzeului Național de Artă al României (MNAR), la București, potrivit biroului de presă al muzeului.
Prezentată de Cabinetul de desene și gravuri al MNAR, expoziția cuprinde 46 de gravuri realizate în secolele XVI - XIX de artiști italieni, francezi, englezi sau din Țările de Jos, ale căror compoziții prezintă subiecte sau motive inspirate din antichitatea clasică - în principal din monumentele și sculpturile Romei antice, scoase la lumină de marile descoperiri arheologice încă din epoca Renașterii.
Lucrările expuse au fost realizate în tehnica gravurii cu dăltița sau în acvaforte, de maeștri care au știut să exploateze creativ mijloacele de expresie ale artei gravurii, rezultând opere de o mare originalitate.
Dintre acestea, se remarcă: planșa lui Pietro Bartoli (c.1635 -1700) reprezentând înfrângerea lui Decebal, din seria care reproduce scenele de pe Columna lui Traian; peisajele cu ruinele romane ale lui Stefano della Bella (1612-1664); planșe realizate de François Perrier (1590-1650), din faimoasele sale serii de gravuri după statuile și reliefurile antice, alături o stampă datorată unui copist, provenind din una dintre edițiile olandeze ale operei lui Perrier.
Gravurile, având ca subiect vestigiile antichității clasice, monumente, sculpturi sau motive decorative, s-au bucurat în secolul XVI de o mare popularitate. Răspândindu-se rapid în întreaga Europă, ele au devenit un important izvor de documentare și inspirație pentru istorici, arheologi, arhitecți și artiști plastici. Cariera acestui gen de stampe s-a prelungit până în secolul XIX, încheindu-se doar odată cu apariția fotografiei.