Hoții descoperă vestigiile istorice înaintea arheologilor

Miercuri, polițiștii au efec-tuat percheziții pentru capturarea unei grupări suspectate de trafic internațional cu obiecte arheologice. Anchetatorii au făcut percheziții la Constanța, București și Hunedoara. Se pare că cele mai afectate zone din județul Constanța sunt Albești și Cotu Văii.
Pentru a afla cum privesc specialiștii din domeniul istoriei și al arheologiei acest fenomen, le-am cerut părerea câtorva dintre ei. Dr. Ga-briel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, susține că cei care se ocupă de șantierele arheologice nu au cum să controleze fenomenul săpăturilor neautorizate. Totodată, el afirmă că se fură mai mult din așezări nedescoperite de arheologi, și mai puțin din șantierele arheologice. "Cei care cotrobăiesc peste tot găsesc și așezări importante, de care noi nu știm. Noi dacă plecăm pe câmp, stabilim un anumit traseu".
Prof. univ. dr. Alexandru Barnea, responsabil științific al șantierului de la Adamclisi, atrage atenția asupra pericolului ca valul disponibilizărilor din sfera bugetară să afecteze și paznicii siturilor arheologice: "Ar fi dramatic să se întâmple acest lucru", a spus cercetătorul. Cu atât mai mult cu cât la Adamclisi, personalul care se ocupă de Monumentul Triumfal, de Muzeul Arheologic și de cetate însumează doar 13 persoane. Prof. Barnea povestește că, în urmă cu câțiva ani, la Adamclisi au fost prinși hoți care acționau cu detectoare cu metale.
Potrivit declarațiilor anchetatorilor, căutătorii de comori acționau și la Mangalia, însă dr. Sorin Marcel Colesniuc, directorul Muzeului "Callatis", susține că acest lucru nu este posibil: "Situl arheologic Callatis e sub orașul modern Mangalia. Nu ai cum să acționezi, e asfalt, sunt mașini…". În același timp, directorul muzeului din Mangalia consideră că în această problemă trebuie să se implice organele abilitate: "Noi n-avem ce le face, pentru această problemă există poliția de patrimoniu".