Icoanele Sfântului Haralambie, la Muzeul de Artă Populară Constanța
Articole recomandate
Omagiu adus academicianului Cristian Hera și agronomului Dumitru Manole, la Facultatea de Științe ale Naturii
28 Martie 2024
Elevi ai Liceului ”Callatis” din Mangalia, calificați la fazele naționale ale olimpiadelor
27 Martie 2024
În prezent, Muzeul de Artă Populară din Constanța adăpostește o mulțime de icoane de mare valoare.
Cu ocazia Sfântului Mucenic Haralambie, pe care Biserica Ortodoxă îl prăznuiește, în fiecare an pe 10 februarie, instituția de cultură invită publicul să admire superbele icoane pe sticlă în care Sfântul Haralambie apare pictat stând cu picioarele pe un monstru sau un schelet uman, care este sau nu înlănțuit. Asemenea icoane, vechi și valoroase, se regăsesc și în colecția permanentă a muzeului. Acestea au fost realizate în secolul al XIX-lea, în trei mari centre de iconari Șcheii Brașovului, Făgăraș și Țara Oltului.
Potrivit directorului instituției, Maria Magiru, în toate aceste icoane, Sfântul Haralambie apare în veșminte de mare preot, binecuvântând cu o mână, în timp ce cu cealaltă ține Sfânta Evanghelie sau cârja arhierească aurită. Pe lângă fizionomie și culori, diferă, de la o icoană la alta și modul în care este redată ciuma de la picioarele sale.
Spre exemplu, iconarul de la Șcheii Brașovului a pictat-o sub forma unui monstru cu cap de om, urechi de oaie și corp acoperit de solzi, iar cel din Făgăraș i-a dat chip de om și un corp bizar, alungit, de patruped.
Meșterul Matei Purcariu din Țara Oltului, zis și Țimforea, a pictat ciuma sub forma unui schelet cu coasă pe care Sfântul Haralambie l-a înlănțuit, ținând un capăt al lanțului cu mâna stângă în care ține și Evanghelia. În spatele său se află un scaun împărătesc aurit, iar în partea superioară a compoziției sunt pictați stând pe nori, Maica Domnului și Domnul Iisus Hristos. Icoana este datată în anul 1887.
Se spune că cel care ține în această zi post și nu lucrează va fi ferit de boli tot anul. De aceea, în această zi, este chemat preotul în gospodării ca să facă agheasmă. O parte din apa sfințită era băută de cei ai casei, cu o parte se stropeau vitele, grajdurile și grădinile, iar altă parte era aruncată în fântână, pentru a ține bolile departe. La biserică se aduceau, cândva, spre a fi citite de preot colivă, grâu curat și colaci. Boabele de grâu se dădeau vara la găini, ca să nu mai moară, iar o parte din colacul sfințit se păstra pentru a fi mâncată de cei ai casei, în caz de boală. În această zi se împart colăcei și turte dulci cu miere, ca să se îndure Sfântul Haralambie și să nu dea drumul la ciumă.
În tradiția populară se spune că dacă plouă de Sfântul Haralambie, va ploua 40 de zile la rând.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Sâmbătă, 13 Ianuarie 2018
Joi, 04 Ianuarie 2018
Joi, 14 Decembrie 2017
Joi, 08 Februarie 2018
Marţi, 16 Ianuarie 2018
Vineri, 22 Decembrie 2017
Joi, 21 Decembrie 2017
Miercuri, 20 Decembrie 2017
Luni, 18 Decembrie 2017
Marţi, 12 Decembrie 2017