JOIA MARE / Ce NU trebuie să faci azi

Cine doarme în Joia Mare va fi leneș tot anul, potrivit credinței populare. Mai mult, aceste persoane nu vor reuși întreg anul să ducă un lucru la bun sfârșit.

În tradițiile românilor, Joia Mare se mai numește Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimărița. La femeile leneșe se spunea că vine Joimărița să vadă ce au lucrat. Dacă le prind pe picior greșit, dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. La rândul lor, copiii sunt unși pe față cu negreală. Ei mergeau să le îndemne la lucru pe fetele de măritat și să primească ouă pentru încondeiat de Paște. 

În același timp, Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morți. Acum se face ultima pomenire a morților din Postul Mare. Și în zilele de azi, în Oltenia se fac în zori, în curti sau la morminte focuri pentru morți din nuiele. În zona Clujului, de Joia Mare se striga peste sat. Strigarea o făcea Voevoda Țiganilor - un flăcau căruia i se comunicau abaterile fetelor și feciorilor din Postul Mare.

În cultura populară, Joia Mare este cunoscută mai ales ca ziua în care se înroșesc ouăle; pentru că se spune ca ouale înroșite în această zi nu se strică tot anul. Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea. Pe langă ouă roșii, românii mai vopsesc ouăle și în galben, verde, albastru. În anumite zone, unele gospodine pun pe ou o frunză, apoi leagă oul într-un ciorap subțire și așa îl fierb, ca să iasă "cu model". Pe vremuri, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare ,cu coajă de crin roșu sau cu flori de tei. Luciul li se dădea ștergându-le, după ce s-au fiert, cu slănina sau cu untura.