Maestrul Ion Caramitru, un reper al teatrului românesc, a trecut la cele veşnice

249
Maestrul Ion Caramitru, un reper al teatrului românesc, a trecut la cele veşnice - jos2-1630953456.jpg

Articole de la același autor

În weekendul care tocmai s-a încheiat, s-a mai stins o stea. Maestrul Ion Caramitru, un reper al teatrului românesc, a trecut la cele veşnice. El a părăsit scena care îi plăcea atât de mult şi şi-a luat cu el şi inconfundabilul talent actoricesc, pe care, poate, şi-l va pune, din nou, în valoare, într-o altă lume, una mai bună. Actor plin de talent, regizor hărăzit cu o imensă forţă şi eleganţă, manager de teatru, ministru al Culturii, el a fost, clar, unul dintre cei mai buni artişti pe care i-a avut până acum ţărişoara noastră.

Colectivul Teatrului de Stat Constanţa îşi exprimă regretul şi durerea acum, când Ion Caramitru a părăsit această lume. Artiştii din vechea cetate a Tomisului spun că el a fost o reală şi puternică autoritate în lumea teatrului românesc şi un pilon de bază al culturii româneşti, dar mai ales un simbol al eliberării românilor de sub dictatura comunistă.

„Ion Caramitru este o personalitate de referinţă, care a marcat în mod decisiv istoria modernă a teatrului românesc, contribuind esenţial la unitatea mişcării noastre teatrale. A avut o activitate artistică bogată, mereu sub semnul excelenţei. În acelaşi timp, şi-a făcut o permanentă prioritate din promovarea valorilor culturale româneşti. El rămâne un simbol al unei generaţii de mari artişti, un model de eleganţă, carismă, generozitate. A fost un adevărat lider, dintre cei care construiesc instituţii, evenimente, curente. S-a luptat în permanenţă pentru dezvoltarea breslei teatrale din România precum şi pentru drepturile artiştilor. Şi, pe lângă toate acestea, şi-a cultivat şi apărat identitatea de român sud-dunărean, de aromân. În plus, a fost preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Română, înfiinţată în 1879, ca for reprezentativ al românilor sud-dunăreni, societate care contribuie la conservarea şi cultivarea dialectului aromân - unul dintre cele patru dialecte ale limbii române, a tradiţiilor specifice, a culturii aromânilor şi la păstrarea unităţii lor spirituale”, au precizat ei.

A jucat des sub bagheta magică a unor mari regizori

Cine a fost Caramitru? Cum a ales acest drum în viaţă? Actorul a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti în 1964. Angajat la Teatrul „Bulandra”, a colaborat cu mari regizori: Liviu Ciulei, Andrei Şerban, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete, Alexandru Tocilescu. Apoi, în perioada 1976-1981, a fost profesor de arta actorului la Universitatea Naţională de Artă Teatră şi Cinematografică „I. L. Caragiale”. În zilele de 21 şi 22 decembrie 1989, Caramitru s-a numărat printre conducătorii manifestaţiilor anticeauşiste din Bucureşti. Mai târziu, între anii 1990-1993, ocupă funcţia de director al Teatrului Bulandra. În 1990, odată cu constituirea Uniunii Teatrale Române, este ales preşedinte UNITER. În perioada anilor 1996-2000 este ministru al Culturii, iar în 2005 devine director al Teatrului Naţional din Bucureşti.

Rolurile cele mai importante pe care le-a interpretat sunt din spectacolele „Steaua fără nume”, „Vicarul”, „Un tramvai numit dorinţă”, „Procesul Horia”, „Romeo şi Julieta”, „Macbeth” etc. În acelaşi timp, el a jucat în nenumărate producţii cinematografice, interpretând roluri memorabile: „Pădurea spânzuraţilor”, regizor Liviu Ciulei, în „Iarba verde de acasă”, în regia lui Stere Gulea (1978), în „Ecaterina Teodoroiu”, regia Dinu Cocea, „Kafka” (1991, regizor Steven Soderbergh), „Mission: Impossible”, (regia Brian de Palma), „Count Fontana din Amen”.

Şi Universitatea „Ovidius”din Constanţa (UOC) îşi exprimă regretul profund la vestea trecerii în eternitate a distinsului om de cultură Ion Caramitru, căruia i-au acordat în urmă cu nouă ani titlul de Doctor Honoris Causa.

„Un căutător de sensuri profunde, un şlefuitor al cuvântului, al misterului degajat de fiecare personaj, Ion Caramitru a jucat de mai multe ori sub bagheta magică a unor mari regizori, apoi fiind el însuşi regizor de teatru, musical şi operă. Pentru munca sa în extinderea colaborării culturale britanico-române, actorul a fost numit ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic, iar în 1997 este distins de către Ministerul Culturii Franceze cu titlul de Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor. Implicarea deosebită în sfera culturală i-a adus recunoaşterea publică fiind distins, în anul 2017, cu Ordinul Naţional «Steaua României» în grad de Cavaler, înmânat de ambasadorul Japoniei la Bucureşti şi titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti. Comunitatea academică a universităţii noastre transmite întreaga compasiune familiei, care a fost întotdeauna piatra de temelie a frumoasei sale personalităţi”, au adăugat reprezentanţii instituţiei de învăţământ.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6486 secunde