Există dascăli care, de-a lungul a decenii de slujire la catedră, nu și-au dorit funcții ori recunoașterea vreunor merite deosebite, ci pur și simplu să se întâlnească zilnic cu copiii, cărora să le inoculeze adevăratele valori.
Un astfel de exemplu este prof. Paula Adriana Pop. După ce 10 ani a predat la Școala nr. 20 din Constanța, de aproape două decenii și jumătate, este titulara Colegiului Național "Mihai Eminescu", șefa catedrei și a comisiei metodice de istorie științe socio-umane și religie. Ne declara că se consideră o norocoasă să fi găsit un colectiv excepțional, în cadrul căruia să se simtă atât de bine.
Dincolo de catedră, prof. Pop scrie, iar pasiunea s-a materializat în volumele "Amintește-ți de-o primăvară timpurie" (1986, eseuri), "Cugetări" (1995), "Moștenitorul" (roman istoric, 2004).
- În cele peste trei decenii și jumătate petrecute la catedră, când ați simțit o ruptură între generațiile de elevi?
- Ruptura s-a produs în anii 1995-1996, când au apărut și manualele alternative, când, din punctul meu de vedere, ca profesor de istorie, este anormal să nu existe vreo modalitate de a face educație patriotică, măcar la nivel minim. Manualele de istorie mai mult deznaționalizează copilul. E foarte mult ce spun eu acum, dar asta simt. Parcă ar fi o programare de îndepărtare de tot ceea ce este național. Este grav ce se întâmplă. În calitate de profesor de istorie, sunt nemulțumită că nu mai există nicio istorie a românilor. Există istorie, atâta tot. O istorie a Europei sau habar n-am a cui. În clasa a XI-a nu se studiază istorie, ci orice altceva îi putem spune: economie, sociologie, filozofie. Nu știu dacă sunt cinci lecții de istorie în tot manualul. Nu că aș vrea eu să-i îndoctrinez să fie patrioți, dar trebuie să știe istoria poporului din care s-au născut. Toți voievozii noștri sunt expediați în patru pagini. Dacii nici nu mai intră în programa de admitere. Toată civilizația dacică este concentrată într-o pagină și jumătate.
- Și atunci, ce învață copiii la istorie?
- Ceva mai mult istorie universală, spre exemplu modernă și contemporană. În clasa a IX-a fac ceva istorie antică amestecată cu medievală, deci nu ajung să știe nici una, nici alta. Din punctul meu de vedere, singurul care mai aprofundează puțin este manualul de clasa a X-a. Are și teme de istoria românilor, dar puține. Plus că modul în care este făcut manualul de clasa a XII-a este absolut aberant. În mod normal, ca un copil să rețină ceva din istoria lui, ar trebui s-o ia cronologic. În a XII-a, istoria este prezentată pe niște teme mari. Modul în care este prezentată romanitatea românilor este depășită, din punctul meu de vedere. Dacă istoricii noștri s-ar apleca puțin peste istoria tracică, ar descoperi că nu suntem noi urmașii Romei, ci romanii sunt urmașii noștri. Cercetătorii marilor universități afirmă că prima civilizație este cea carpatică și că din zona carpatică au plecat o parte din triburile italice, că aici se vorbea latina priscă, latina veche, din care s-a dezvoltat latina italică. Romanii nu ne-au romanizat pe noi. Există triburi dacice care au ajuns până în India. Vedele s-a demonstrat că erau de origine dacică.
Eu îmi fac datoria ca profesor să le spun elevilor mei și această variantă. Le explic că oficial este cealaltă, dar care, din punctul meu de vedere, este falsă. Însă niciunul dintre istoricii noștri de la universitățile de marcă nu face ceva să schimbe. Numai dacă citiți cartea lui Napoleon Săvescu "Noi nu suntem urmașii Romei" veți vedea câte argumente se aduc și pentru un profan.
- Și atunci, cine este vinovat pentru mistificarea istoriei noastre?
- Sunt niște interese dincolo de noi. În primul rând, s-ar schimba toată istoria Europei și poate și istoria lumii. De pildă, cea mai veche scriere s-a descoperit la noi, la Tărtăria, cu 800 de ani înaintea scrierii mesopotamiene. Istoricii noștri ar trebui să facă măcar cunoscute aceste lucruri, să le aprofundeze și să vină cu argumente și poate într-o zi se va mișca ceva.
- Despre colegii de catedră mai tineri ce ne puteți spune?
- Ce aflu că se întâmplă în unele licee tehnologice sau școli profesionale e jale și nici nu trebuie să ne mire că profesorii nu mai sunt ce au fost odată. Nu se mai face în primul rând școală la nivel universitar, unde ar trebui să fii pregătit, chiar dacă nu vii din școala generală sau din liceu cu foarte multe cunoștințe. În condițiile în care ajungi într-o instituție de învățământ superior pe un anume profil, păi acela trebuie predat ca să știi cu ce ieși de acolo. Sunt absolvenți care habar n-au ce au terminat. Ce să mai spun de copiatul care a ajuns la rang de virtute. Încerc să le explic elevilor mei de clasa a XII-a că nu vor mai putea copia, dar mai sunt exemple care mă contrazic și atunci în subconștientul lor își imaginează că mai pot copia. Asta se întâmplă și în mediul universitar, din păcate.
Dacă învățământul este blamat în ultima perioadă, este din cauza subfinanțării, a salariilor. Cine mai vine în învățământ pe salariile care sunt acum? Este inadmisibil ca doi soți din învățământ să câștige 1.600 de lei împreună. Mi s-a întâmplat ca o mămică să-mi spună: "Haideți, doamnă, măcar o profesoară s-o scot!". Vă imaginați cât de jos a coborât statutul acesta?
Și parcă asistăm la o politică deliberată de distrugere a învăță-mântului. Sau de vreo 15 ani încoace se întâmplă acest lucru.
