Prima sesiune de comunicări a Festivalului și Colocviului Național "Zile și Nopți
de Literatură" s-a desfășurat ieri, la Hotel President din Mangalia, unde prozatori, critici, eseiști, dramaturgi au dezbătut soarta personajului în ficțiunea literară, cu accent pe mărirea și decăderea sa.
Un prilej pentru cei prezenți de a-l asculta pe unul dintre cei mai cunoscuți dramaturgi români, Matei Vișniec, care a dezvăluit întâmplările care au dat naștere câtorva dintre personajele sale celebre: Cioran, Cehov și Jeanne d’Arc.
Am aflat, astfel, că momentul în care Vișniec l-a gândit pe Cioran ca personaj de teatru a avut loc atunci când dramaturgul a întâlnit o frază a lui Gabriel Liiceanu, din eseul "Moartea lui Cioran", cuprins în volumul "Declarație de iubire": "Aflându-se la Gallimard, uită drumul spre casă". Sunt cuvintele datorită cărora acum putem citi piesa "Mansardă la Paris cu vedere spre moarte", Sau chiar putem vedea spectacolul bazat pe acest text, o incursiune pe undele teatrului în memoria pierdută a filosofului.
Tot prin lectură s-a născut și piesa "Ioana și focul", inspirată din viața eroinei Jeanne d’Arc, despre care Matei Vișniec s-a documentat timp de jumătate de an.
Înainte de a pleca din România, în 1987, îl descoperă pe Cehov în plenitudinea sa. În scrierile dramaturgului rus găsește absurdul pur, lumea fascinantă care îl va determina, mai târziu, să scrie volumul "Mașinăria Cehov, Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați".
"La Cehov, personajul principal este atmosfera, toate personajele sunt strivite, sunt, oarecum, în afara istoriei. Citind despre Cehov foarte multe lucruri, am dat peste o frază extraordinară. În momentul în care Cehov asista la repetiții, actorii erau foarte frământați și nemulțumiți, și deseori îi spuneau: «Maestre, spune-ne și nouă, suntem personaje negative sau pozitive?». Asta e noutatea pe care a adus-o Cehov: complexitatea personajelor, care nu sunt nici negative, nici pozitive, sunt contradictorii. Atunci mi-am spus că trebuie să creez un dialog între Cehov și personajele lui care îl întreabă: «Maestre, cine suntem noi?»", susține Matei Vișniec.
Spectacol în spatele gratiilor: "Cântăreața cheală", în interpretarea lui Nicolae Steinhardt
Vișniec a mai evocat o întâmplare din seria celor care determină creația. Astfel, anul trecut, o companie de teatru alternativ de lângă Paris a vrut să marcheze împlinirea a 100 de ani de la moartea lui Eugen Ionescu, motiv pentru care i-au solicitat dramaturgului român să scrie o piesă. În același timp, la Salonul de Carte din capitala Franței, Vișniec asistă la o poveste extraordinară spusă de criticul Nicolae Balotă care, încarcerat, în 1959, alături de alți intelectuali, primește, în celula sa, un nou coleg de detenție: Nicolae Steinhardt. Fiind la curent cu știrile culturale, acesta le vorbește camarazilor avizi de informații despre cea mai recentă creație a lui Eugen Ionescu, "Cântăreața Cheală". Cerându-i-se detalii, Nicolae Steinhardt a început să povestească piesa, să improvi-zeze, stârnind hohote de râs în rândul deținuților. Ieșind din închisoare, Nicolae Balotă a urmărit toate spectacolele lui Ionescu, dar niciodată n-a râs atât de mult ca atunci când Steinhardt a povestit din memorie "Cântăreața cheală", povestește Matei Vișniec.
"Acesta a fost punctul de plecare pentru piesa «Despre senzația de elasticitate când pășim peste cadavre». În partea a doua a piesei mi-am imaginat cum vine directorul închisorii și îi întreabă pe cei cinci: «De ce-ați râs, mă, toată noaptea, în loc să lucrați la reeducare?». «Am povestit o piesă a unui autor francez.». «Francez, aici, în pușcăria mea? Cum se cheamă piesa?». «Cântăreața cheală.» «Cântăreața cum? Mă, ăsta-i nume de cod!». Și aici începe partea de absurd istoric care se grefează pe partea de literatură absurdă", afirmă Vișniec.
"Este uluitor ce rol are în viața unui scriitor hazardul. O imagine, o întâlnire, o emoție, un cuvânt", precizează dramaturgul.
La sesiunea de comunicări au mai participat Dan Lungu, Krzysztof Czyzewski, Thorunn Valdimarsdottir, Doru Munteanu, Dan Perșa, Florin Toma, Madeleine Thien, Emilian Galaicu-Păun, Mohamed Salmawy, Horia Gârbea și Samuel Abraham. Astăzi, colocviile continuă la Hotel President, începând cu ora 9:30, iar de la 17:30, la complexul Ambasador din Neptun, vor avea loc lecturile tradiționale de poezie.