Modelele de subiecte pentru examenele naționale 2022 ar putea cunoaște modificări, în interesul elevului

Reamintim că elevii aflați acum în clasa a IX-a au fost primii care au susținut un examen pe modelul testelor PISA. Așa se face că cei care au susținut Evaluarea Națională 2021 nu au mai avut de „tocit” pentru a reproduce comentariile învățate pe de rost, toate subiectele bazându-se pe înțelegerea textului.

Primul model de subiecte pe noul tipar de examen a fost publicat în vara 2020, însă el a fost contestat ca fiind prea dificil, iar în noiembrie 2020 a fost publicat unul nou. Ca urmare a pandemiei, pe 5 februarie 2021 a apărut o programă adaptată, iar pe 22 februarie a fost publicat primul test de antrenament.

S-ar părea că istoria se va repeta, întrucât ministrul Educației a declarat pe 1 noiembrie, între altele, că „programa pentru examenele naționale de anul acesta a fost deja adaptată, în sensul unei sinteze, unui minim necesar în condițiile cu totul speciale pe care le traversăm. Și dacă viitorul, pe care nu-l putem anticipa, va impune o revedere a acestor modificări, Ministerul Educației va face și acest lucru, în interesul elevilor. În anul şcolar 2019 – 2020 s-au scos bloc capitole din materie, în anul şcolar 2020-2021 s-au scos nu bloc, ci acele noţiuni care au fost considerate a nu fi de primă importanţă pentru pregătirea elevilor de către colective de profesori de specialitate, nu de către reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei sau ai unei asociaţii de părinţi”.

Generația care anul acesta va susține Evaluarea Națională 2022 a fost afectată de haosul din învățământul românesc, generat de pandemia de COVID-19, încă din clasa a VI-a, motiv pentru elevi să spere că se va ține cont de această situație și, la fel ca și în cazul colegilor din seria anterioară, se va interveni asupra programei.

Între timp, modelele de subiecte publicate pe 1 noiembrie sunt intens comentate. Spre exemplu, la matematică, în opinia unor profesori a fost abordată toată materia, fiind nefiresc de mult în cazul geometriei, în timp ce alte cadre didactice le consideră similare celor din sesiunea 2021.

În ceea ce privește subiectele propuse la limba și literatura română, prof. Corina Cușa, catedra de specialitate din cadrul Școlii gimnaziale nr. 7 „Remus Opreanu”, ne-a declarat: „Modelul pentru EN 2022 respectă structura subiectului din anul școlar trecut, ceea ce este foarte bine, căci o modificare a structurii ar fi bulversantă pentru toată lumea. Să nu uităm ce s˗a întâmplat în anul școlar 2020˗2021, când au apărut două tipuri de subiecte, cu structuri diferite. Editurile au vrut să nu piardă trenul când a apărut modelul al II˗lea și s˗a văzut că unele culegeri nu au avut chiar cele mai profesioniste variante de teste. Am remarcat câteva modificări în formularea subiectelor. De exemplu, la Subiectul I. A, cerința referitoare la tiparele textuale a fost înlocuită cu o altă cerință. Nu este un lucru rău, căci nu este normal să pregătim elevii standardizat. Poate fi o oricare altă cerință care să vizeze același tip de competențe care vizează exercițiul 6. Important este ca elevul să citească, cu atenție, cerința și să o rezolve întocmai. Repet, pot fi vizate și alte conținuturi din programă. La exercițiul 7 este foarte bine că s˗a precizat și limita maximă de cuvinte. Referitor la cerința 9, de a prezenta și «o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text», mi se pare o corectare foarte pertinentă a vechii formulări, căci nu e chiar foarte potrivit să compari un fragment de text cu unul integral.

Încă din programa de clasa a V-a, una dintre competențele specifice este, și aici citez din programă «identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice».

Poate că formularea sună un pic cam elitist, dar, așa cum îmi spunea azi o bună prietenă și o excelentă profesoară de limba română, Daciana Călin, copiii pot înțelege după mult exercițiu, după studierea unor exemple concrete, ce au de făcut. Prin urmare, să nu subestimăm capacitatea profesorilor de a le «traduce» pe înțelesul copiilor cerința. În fond, acesta este și rolul nostru, să asigurăm transferul de cunoștințe într-o manieră accesibilă copiilor. Foarte important, însă, va fi în ce măsură ministerul va reuși să formeze toți evaluatorii, conform actualelor standarde. Din câte știu eu, nu cred că sunt zece profesori de limba și literatura română în județul nostru care să fi avut ocazia să urmeze cursul pentru Corpul profesorilor evaluatori pentru examenele și concursurile naționale, deși cel puțin 60 s-au înscris și au fost acceptați să urmeze acest curs organizat de MEC prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație”.