Muzeul de Artă Populară ne invită la "Sărbătoarea Paștelui la români"

În această perioadă, la Muzeul de Artă Populară Constanța este deschisă expoziția "Sărbătoarea Paștelui la români", instituția marcând, astfel, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății - Învierea Domnului.
Vizitatorii vor putea admira ouăle încondeiate cu minuțiozitate, provenind din Moldova de nord sau Bucovina, și aflate în patrimoniul muzeului constănțean: "În aceste zone există sate care continuă acest meșteșug, respectând tradiția motivelor decorative și a cromaticii", ne-a spus muzeograf Ioana Tömpe.
Expoziția mai cuprinde icoane pe sticlă, datând din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, din zone de proveniență precum Șcheii Brașovului, Valea Sebeșului, Făgăraș, Nicula, Mărginimea Sibiului sau Gherla, și având ca tematică Răstignirea, Plângerea și Învierea lui Hristos.
De asemenea, camera tradițională dobrogeană, încăperea "curată", specifică secolului XIX, expusă la muzeul constănțean încă din luna ianuarie, a fost pregătită, la rândul ei, pentru sărbătoare. Aici vom putea vedea, pe lângă cele mai frumoase obiecte din gospodărie (ștergare din borangic, țesături din lână, așternuturi de pat și perne, costume tradiționale), masa aranjată pentru Paște, cu ouă încondeiate în tradiția dobrogeană, ștergare și vase tradiționale.
"Încondeiatul ouălor ocupă un loc deosebit în arta populară românească. în expoziție sunt prezentate ouă din colecția muzeului, decorate cu ceară de albine sau încondeiate cu chișiță, respectând, prin tehnică, cromatică și decor, tradițiile vechiului meșteșug în care au excelat mai ales satele din Bucovina de Nord și Moldova. Acest meșteșug a fost preluat și de femeile din Dobrogea, adaptat tra-dițiilor locale, în expoziție regăsindu-se și ouă încondeiate achiziționate din sa-tele dobrogene", ne-a spus Ioana Tömpe.
Oul simbolizează mormântul purtător de viață al lui Iisus, iar roșul reprezintă sângele lui Hristos, care s-a jertfit pentru mântuirea omenirii. În trecut, culorile se obțineau din plante, fierbându-se frunzele, florile, coaja sau tulpina, iar pentru fixarea lor se adăuga la fierbere piatră acră sau oțet. Roșul se obținea din coajă de ceapă roșie, floare de bujor, frunze de sovârf, verdele era extras din secară crudă de primăvară, urzică, frunze de nuc, izmă și pelin, galbenul – din coajă de măr, flori de gălbenele și coji de ceapă, negrul – din coji de nuci, în timp ce florile de viorele completau paleta cromatică prin culoarea albastru. Aflăm, prin intermediul expoziției, că abia în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea au apărut coloranții chimici, datorită cărora procesul de înroșire a ouălor a devenit mult mai simplu.
Avem ocazia de a vedea, astfel, cele mai răspândite obiceiuri legate de întâmpinarea sărbătorilor pascale, păstrate în lumea satului tradițional. Lume în care, din cele mai vechi timpuri, Paștele a fost așteptat prin post, practici și ritualuri de purificare a sufletului și a spațiului de locuit, pregătirea mâncă-rurilor specifice și înroșitul ouălor.
Expoziția este deschisă publicului pe tot parcursul lunii aprilie.