Muzeul de Istorie Constanța a devenit instituție de importanță națională

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța a devenit muzeu de importanță națională, potrivit unei Hotărâri aprobate de Guvern în ședința de miercuri. Potrivit Legii nr. 311/2003, Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor

a avizat favorabil clasificarea acestuia în categoria muzeelor de importanță națională. Eforturile sunt încununate după 2 ani de demersuri către autoritățile naționale.

Ieri, în sala pictată a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, fix în momentul în care merele ceas de pe clădire își făcea numărul, s-a anunțat că instituția a primit, în sfârșit, recunoașterea națională. Au ținut să marcheze evenimentul colectivul muzeului, istorici, arheologici, cărora li s-au adăugat colaboratori.

De asemenea, au acceptat invitația conducerii muzeului prefectul județului Dănuț Culețu, senatorul Puiu Hașotti, sosit de această dată în calitate de fost angajat al instituției, Virgil Lungu, directorul Direcției Județene de Cultură. Consiliul județean, ordonatorul de credit, a fost reprezentat doar de purtătorul de cuvânt, Cristian Moldoveanu. Poate și din cauza faptului că autoritățile județene știau ce îi așteaptă de acum încolo: un buget adecvat și salarii mai mari pentru angajații instituției. Plus, așa cum a specificat și directorul muzeului, dr. Constantin Chera, eforturi continue de conservare, reabilitare și ambientare a edificiilor istorice care dau valoare județului.

Patrimoniu avem, cum îl promovăm și îl îmbogățim?

Alocuțiunile au fost degajate, și, așa cum a remarcat și prefectul județului, cel puțin în ultimii ani, muzeul a ieșit mult în față datorită patimii conducerii și a colectivului de muzeografi. Un director care a stat în fața buldozerului, care aleargă după proiecte europene, aduce turiști pe bandă rulantă. La toate se adaugă, ce e drept, așa cum a specificat și Virgil Lungu, directorul Direcției de Cultură, norocul de a ne afla pe un tărâm în care calci pe istorie la orice pas. Depinde de modul cum știm să îl promovăm și să îl îmbogățim.

Senatorul Puiu Hașotti s-a luat la șotii cu foștii colegi de breaslă, mulțumind muzeului care i-a dat, printre altele, și o soție, dar și satisfacția de a lua parte la importante descoperiri arheologice.

Toate bune și frumoase, vorbe optimiste, dar, așa cum a spus și prefectul Dănuț Culețu, ce facem cu edificiile aflate în paragină, cu monumentele uitate și cu lucrările de reabilitate abandonate.

De asemenea, prefectul a salutat faptul că instituția a reușit să își păstreze autonomia în ultimii ani, după ce se încercase un experiment nepotrivit privind comasarea muzeelor din tot județul.

Tezaure și colecții unice

Muzeul Național de Istorie și Arheologie din Constanța are un patrimoniu arheologico-numismatic și istoric de excepție, rezultat al cercetărilor realizate de-a lungul timpului în subsolul Dobrogei. În patrimoniul muzeului se află o colecție de arheologie de circa 430 de obiecte, precum și o colecție numismatică de circa 78.000 de piese, care cuprinde descoperiri izolate și tezaure din toată Dobrogea. De asemenea, muzeul deține rezervații arheologice "in situ", printre care tell-ul neolitic de la Hârșova, cu urme antice ale evoluției umane.

Cea mai mare colecție de tezaur de sticlă din țară se află la Constanța și, potrivit specialiștilor, pentru epoca romană, Tomisul oferă cele mai multe dovezi privind adorarea zeiței Venus.

"Noul statut demonstrează faptul că muzeul din Constanța are acoperire națională, prin colecțiile și valorile sale, prin tezaurul pe care îl deținem", a subliniat directorul muzeului, dr. Constantin Chera.

Conform Legii nr. 311/2003 a muzeelor și a colecțiilor publice, muzeele și colecțiile publice de importanță națională sunt muzeele și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunuri de valoare excepțională, semnificative în plan național pentru istorie, arheologie, etnologie, artă, arhivistică, știință, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie și epigrafie.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța a devenit muzeu de importanță națională, potrivit unei Hotărâri aprobate de Guvern în ședința de miercuri. Potrivit Legii nr. 311/2003, Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor

a avizat favorabil clasificarea acestuia în categoria muzeelor de importanță națională. Eforturile sunt încununate după 2 ani de demersuri către autoritățile naționale.

Ieri, în sala pictată a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, fix în momentul în care merele ceas de pe clădire își făcea numărul, s-a anunțat că instituția a primit, în sfârșit, recunoașterea națională. Au ținut să marcheze evenimentul colectivul muzeului, istorici, arheologici, cărora li s-au adăugat colaboratori.

De asemenea, au acceptat invitația conducerii muzeului prefectul județului Dănuț Culețu, senatorul Puiu Hașotti, sosit de această dată în calitate de fost angajat al instituției, Virgil Lungu, directorul Direcției Județene de Cultură. Consiliul județean, ordonatorul de credit, a fost reprezentat doar de purtătorul de cuvânt, Cristian Moldoveanu. Poate și din cauza faptului că autoritățile județene știau ce îi așteaptă de acum încolo: un buget adecvat și salarii mai mari pentru angajații instituției. Plus, așa cum a specificat și directorul muzeului, dr. Constantin Chera, eforturi continue de conservare, reabilitare și ambientare a edificiilor istorice care dau valoare județului.

Patrimoniu avem, cum îl promovăm și îl îmbogățim?

Alocuțiunile au fost degajate, și, așa cum a remarcat și prefectul județului, cel puțin în ultimii ani, muzeul a ieșit mult în față datorită patimii conducerii și a colectivului de muzeografi. Un director care a stat în fața buldozerului, care aleargă după proiecte europene, aduce turiști pe bandă rulantă. La toate se adaugă, ce e drept, așa cum a specificat și Virgil Lungu, directorul Direcției de Cultură, norocul de a ne afla pe un tărâm în care calci pe istorie la orice pas. Depinde de modul cum știm să îl promovăm și să îl îmbogățim.

Senatorul Puiu Hașotti s-a luat la șotii cu foștii colegi de breaslă, mulțumind muzeului care i-a dat, printre altele, și o soție, dar și satisfacția de a lua parte la importante descoperiri arheologice.

Toate bune și frumoase, vorbe optimiste, dar, așa cum a spus și prefectul Dănuț Culețu, ce facem cu edificiile aflate în paragină, cu monumentele uitate și cu lucrările de reabilitate abandonate.

De asemenea, prefectul a salutat faptul că instituția a reușit să își păstreze autonomia în ultimii ani, după ce se încercase un experiment nepotrivit privind comasarea muzeelor din tot județul.

Tezaure și colecții unice

Muzeul Național de Istorie și Arheologie din Constanța are un patrimoniu arheologico-numismatic și istoric de excepție, rezultat al cercetărilor realizate de-a lungul timpului în subsolul Dobrogei. În patrimoniul muzeului se află o colecție de arheologie de circa 430 de obiecte, precum și o colecție numismatică de circa 78.000 de piese, care cuprinde descoperiri izolate și tezaure din toată Dobrogea. De asemenea, muzeul deține rezervații arheologice "in situ", printre care tell-ul neolitic de la Hârșova, cu urme antice ale evoluției umane.

Cea mai mare colecție de tezaur de sticlă din țară se află la Constanța și, potrivit specialiștilor, pentru epoca romană, Tomisul oferă cele mai multe dovezi privind adorarea zeiței Venus.

"Noul statut demonstrează faptul că muzeul din Constanța are acoperire națională, prin colecțiile și valorile sale, prin tezaurul pe care îl deținem", a subliniat directorul muzeului, dr. Constantin Chera.

Conform Legii nr. 311/2003 a muzeelor și a colecțiilor publice, muzeele și colecțiile publice de importanță națională sunt muzeele și colecțiile publice de drept public sau de drept privat, care dețin în patrimoniul lor muzeal bunuri de valoare excepțională, semnificative în plan național pentru istorie, arheologie, etnologie, artă, arhivistică, știință, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie și epigrafie.