Un miliard de lei vechi numai din vânzarea biletelor și săpături de salvare
Muzeul de Istorie și-a bătut propriul record la capitolul profit
Până la această dată, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța înregistrează un profit de aproximativ un miliard de lei vechi, fonduri obținute
în urma fluxului mare de vizitatori, dar și din încasările obținute în urma eliberărilor de sarcină arheologică din diferite puncte ale orașului.
"Am tras linie și am constatat că avem un profit care este binevenit, iar eforturile noastre de a atrage cât mai multe agenții de turism spre punctele istorice ale județului au dat roade", ne-a declarat dr. Constantin Chera, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. "Însă, pentru muzeu, sezonul nu s-a terminat, deoarece până la sfârșitul lunii noiembrie avem încă planificate contracte cu agențiile de turism care aduc croaziere pe Marea Neagră, iar muzeul nostru face parte din circuitul lor".
Punctul de interes din cadrul muzeului îl constituie sala de tezaur, unde, potrivit ghizilor, grupurile de turiști petrec cel mai mult din timp. "Mulți nici nu știau de istoria noastră și de valorile pe care le avem. Cred că cea mai bună publicitate o fac tot turiștii, între ei, deoarece odată ajunși în țara natală, povestesc și altora ce au văzut la Constanța. Este un fapt confirmat chiar de câteva grupuri care au venit pe urmele altora", ne-a povestit Constantin Chera.
Potrivit directorului muzeului, în acest an, de departe, cel mai mare aflux de vizitatori s-a simțit la Cetatea Histria, datorită publicității care s-a făcut în jurul ei. Histria este printre primele monumente istorice românești incluse în patrimoniul european.
Însă promovarea turismului arheologic dobrogean la adevărata lui valoare este departe de a fi unul optim și coerent, după cum susțin specialiștii muzeului constănțean. Și asta pentru că, spre deosebire de cetățile Histria și Adamclisi, de altfel cele mai vizitate, la celelalte puncte arheologice se practică încă un turism dezorganizat. Cetățile Ulmetum, Carsium, Capidava, Axiopolis Cernavodă, deși au suferit de curând lucrări de întreținere și modernizare, nu sunt pe ruta agențiilor.
"Iar explicația este foarte simplă: nu s-a investit în infrastructură. Sunt necesare proiecte mari, pe care doar autoritățile locale le pot susține și demara. Ceea ce a depins de muzeu s-a realizat, iar proiectele continuă - deschidere de noi muzee, alei de vizitare prin cetăți. Lucrurile încep timid să se miște, în sensul că autoritățile sunt interesate de turismul arheologic, însă mai este foarte mult de lucru la acest capitol", a conchis Constantin Chera.
Până la această dată, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța înregistrează un profit de aproximativ un miliard de lei vechi, fonduri obținute
în urma fluxului mare de vizitatori, dar și din încasările obținute în urma eliberărilor de sarcină arheologică din diferite puncte ale orașului.
"Am tras linie și am constatat că avem un profit care este binevenit, iar eforturile noastre de a atrage cât mai multe agenții de turism spre punctele istorice ale județului au dat roade", ne-a declarat dr. Constantin Chera, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. "Însă, pentru muzeu, sezonul nu s-a terminat, deoarece până la sfârșitul lunii noiembrie avem încă planificate contracte cu agențiile de turism care aduc croaziere pe Marea Neagră, iar muzeul nostru face parte din circuitul lor".
Punctul de interes din cadrul muzeului îl constituie sala de tezaur, unde, potrivit ghizilor, grupurile de turiști petrec cel mai mult din timp. "Mulți nici nu știau de istoria noastră și de valorile pe care le avem. Cred că cea mai bună publicitate o fac tot turiștii, între ei, deoarece odată ajunși în țara natală, povestesc și altora ce au văzut la Constanța. Este un fapt confirmat chiar de câteva grupuri care au venit pe urmele altora", ne-a povestit Constantin Chera.
Potrivit directorului muzeului, în acest an, de departe, cel mai mare aflux de vizitatori s-a simțit la Cetatea Histria, datorită publicității care s-a făcut în jurul ei. Histria este printre primele monumente istorice românești incluse în patrimoniul european.
Însă promovarea turismului arheologic dobrogean la adevărata lui valoare este departe de a fi unul optim și coerent, după cum susțin specialiștii muzeului constănțean. Și asta pentru că, spre deosebire de cetățile Histria și Adamclisi, de altfel cele mai vizitate, la celelalte puncte arheologice se practică încă un turism dezorganizat. Cetățile Ulmetum, Carsium, Capidava, Axiopolis Cernavodă, deși au suferit de curând lucrări de întreținere și modernizare, nu sunt pe ruta agențiilor.
"Iar explicația este foarte simplă: nu s-a investit în infrastructură. Sunt necesare proiecte mari, pe care doar autoritățile locale le pot susține și demara. Ceea ce a depins de muzeu s-a realizat, iar proiectele continuă - deschidere de noi muzee, alei de vizitare prin cetăți. Lucrurile încep timid să se miște, în sensul că autoritățile sunt interesate de turismul arheologic, însă mai este foarte mult de lucru la acest capitol", a conchis Constantin Chera.
în urma fluxului mare de vizitatori, dar și din încasările obținute în urma eliberărilor de sarcină arheologică din diferite puncte ale orașului.
"Am tras linie și am constatat că avem un profit care este binevenit, iar eforturile noastre de a atrage cât mai multe agenții de turism spre punctele istorice ale județului au dat roade", ne-a declarat dr. Constantin Chera, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. "Însă, pentru muzeu, sezonul nu s-a terminat, deoarece până la sfârșitul lunii noiembrie avem încă planificate contracte cu agențiile de turism care aduc croaziere pe Marea Neagră, iar muzeul nostru face parte din circuitul lor".
Punctul de interes din cadrul muzeului îl constituie sala de tezaur, unde, potrivit ghizilor, grupurile de turiști petrec cel mai mult din timp. "Mulți nici nu știau de istoria noastră și de valorile pe care le avem. Cred că cea mai bună publicitate o fac tot turiștii, între ei, deoarece odată ajunși în țara natală, povestesc și altora ce au văzut la Constanța. Este un fapt confirmat chiar de câteva grupuri care au venit pe urmele altora", ne-a povestit Constantin Chera.
Potrivit directorului muzeului, în acest an, de departe, cel mai mare aflux de vizitatori s-a simțit la Cetatea Histria, datorită publicității care s-a făcut în jurul ei. Histria este printre primele monumente istorice românești incluse în patrimoniul european.
Însă promovarea turismului arheologic dobrogean la adevărata lui valoare este departe de a fi unul optim și coerent, după cum susțin specialiștii muzeului constănțean. Și asta pentru că, spre deosebire de cetățile Histria și Adamclisi, de altfel cele mai vizitate, la celelalte puncte arheologice se practică încă un turism dezorganizat. Cetățile Ulmetum, Carsium, Capidava, Axiopolis Cernavodă, deși au suferit de curând lucrări de întreținere și modernizare, nu sunt pe ruta agențiilor.
"Iar explicația este foarte simplă: nu s-a investit în infrastructură. Sunt necesare proiecte mari, pe care doar autoritățile locale le pot susține și demara. Ceea ce a depins de muzeu s-a realizat, iar proiectele continuă - deschidere de noi muzee, alei de vizitare prin cetăți. Lucrurile încep timid să se miște, în sensul că autoritățile sunt interesate de turismul arheologic, însă mai este foarte mult de lucru la acest capitol", a conchis Constantin Chera.
Până la această dată, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța înregistrează un profit de aproximativ un miliard de lei vechi, fonduri obținute
în urma fluxului mare de vizitatori, dar și din încasările obținute în urma eliberărilor de sarcină arheologică din diferite puncte ale orașului.
"Am tras linie și am constatat că avem un profit care este binevenit, iar eforturile noastre de a atrage cât mai multe agenții de turism spre punctele istorice ale județului au dat roade", ne-a declarat dr. Constantin Chera, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. "Însă, pentru muzeu, sezonul nu s-a terminat, deoarece până la sfârșitul lunii noiembrie avem încă planificate contracte cu agențiile de turism care aduc croaziere pe Marea Neagră, iar muzeul nostru face parte din circuitul lor".
Punctul de interes din cadrul muzeului îl constituie sala de tezaur, unde, potrivit ghizilor, grupurile de turiști petrec cel mai mult din timp. "Mulți nici nu știau de istoria noastră și de valorile pe care le avem. Cred că cea mai bună publicitate o fac tot turiștii, între ei, deoarece odată ajunși în țara natală, povestesc și altora ce au văzut la Constanța. Este un fapt confirmat chiar de câteva grupuri care au venit pe urmele altora", ne-a povestit Constantin Chera.
Potrivit directorului muzeului, în acest an, de departe, cel mai mare aflux de vizitatori s-a simțit la Cetatea Histria, datorită publicității care s-a făcut în jurul ei. Histria este printre primele monumente istorice românești incluse în patrimoniul european.
Însă promovarea turismului arheologic dobrogean la adevărata lui valoare este departe de a fi unul optim și coerent, după cum susțin specialiștii muzeului constănțean. Și asta pentru că, spre deosebire de cetățile Histria și Adamclisi, de altfel cele mai vizitate, la celelalte puncte arheologice se practică încă un turism dezorganizat. Cetățile Ulmetum, Carsium, Capidava, Axiopolis Cernavodă, deși au suferit de curând lucrări de întreținere și modernizare, nu sunt pe ruta agențiilor.
"Iar explicația este foarte simplă: nu s-a investit în infrastructură. Sunt necesare proiecte mari, pe care doar autoritățile locale le pot susține și demara. Ceea ce a depins de muzeu s-a realizat, iar proiectele continuă - deschidere de noi muzee, alei de vizitare prin cetăți. Lucrurile încep timid să se miște, în sensul că autoritățile sunt interesate de turismul arheologic, însă mai este foarte mult de lucru la acest capitol", a conchis Constantin Chera.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!