N-au primit privilegii rectorale pe viață

Comisia de învățământ din Camera Deputaților a respins, ieri, în unanimitate propunerea legislativă care permitea universităților să decidă vârsta maximă și durata mandatului rectorilor. De asemenea, Comisia de învățământ a votat împotriva propunerii de a înființa postul de președinte al universității care ar fi avut atribuții de coordonator de credite.

Pe de altă parte, în cadrul ședinței, deputații au decis ca durata mandatului rectorilor să rămână de patru ani, acesta putând fi în continuare demis de ministrul educației. O modificare adusă, ieri, legii învățământului, prevede că veniturile proprii ale facultăților obținute din taxe sau activități de cercetare pot fi depuse în bănci comerciale și nu doar la trezoreria statului cum era până în prezent.

Totodată, universitățile vor putea decide asupra conținutului sau a înființării programelor de masterat sau doctorat, acestea fiind până acum reglementate prin hotărâre de Guvern.

Proiectul de lege dezbătut, ieri, de către reprezentanții Comisiei de învățământ din Camera Deputaților a fost inițiat de 48 de deputați de la toate partidele politice și viza ca rectorii universităților de stat să poată ocupa această funcție pe viață, dacă așa decide universitatea.

În timp ce dezbaterea Legii învățământului a fost amânată, din simplul motiv că UDMR s-a supărat că n-ar fi fost consultat, discutarea în regim de urgență a acestui proiect s-a petrecut uimitor de rapid. De altfel, se presupune că și acest proiect ar fi constituit un motiv al amânării.

Abia depus săptămâna trecută, proiectul de lege aduce modificări atât de "importante" încât inițiatorii au obținut avizul necesar dezbaterii lui în regim de urgență.

Inițiativa legislativă, contestată atât de Ministerul Educației, cât și de studenți și sindicaliști nu a trecut de Comisia de învățământ.

Ministrul afirmă că pot apărea familii care confiscă universitatea

Adomniței n-a susținut de la început această inițiativă legislativă, din cauză că prevederile proiectului nu sunt corelate cu un sistem reformat al învățământului superior, fiind astfel nefuncționale. Ministrul a explicat că inițiativa parlamentarilor are "aceleași idei" ca proiectul de lege al învățământului superior care urmează să fie supus dezbaterii publice, însă nu e corelată cu întregul context. Astfel, proiectul de lege al parlamentarilor nu împiedică faptul ca, în cazul în care un rector conduce universitatea mai mulți ani, acesta să își numească rudele în funcții de conducere, după bunul plac. Proiectul de lege al învățământului superior elaborat de Ministerul Educației interzice ca rude sau afini de gradul patru să ocupe, simultan, funcții de conducere în cadrul aceleiași universități, a mai spus Adomniței.

Sindicaliștii s-au aliat

cu studenții împotriva proiectului

În plus, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) cerea retragerea inițiativei legislative care urmărea să introducă în legea învățământului anumite prevederi care să permită alegerea rectorilor pe viață, considerând aceste măsuri drept "comuniste". Toate organizațiile studențești membre ANOSR, din principalele 15 centre universitare ale țării, s-au solidarizat pentru a stopa "readucerea instituțiilor de învățământ superior pe linia principiilor comuniste, unde conducătorii sunt numiți pe viață și cu puteri nelimitate", spun studenții.

Și sindicaliștii din educație se alătură protestului studenților. Reprezentanții Federației "Alma Mater" acuză faptul că inițiativa legislativă depusă de grupul parlamentar conține o serie de articole nefavorabile educației.

Ce-și doresc inițiatorii

Potrivit proiectului, actualele prevederi legislative, care impuneau pensionarea cadrelor didactice din funcțiile de conducere la 65 de ani, împiedicau de fapt universitățile de stat să ajungă la nivelul celor din Uniunea Europeană. Astfel, inițiatorii proiectului de lege propun ca fiecare universitate să-și stabilească singură limita de vârstă și durata funcțiilor de conducere, ceea ce înseamnă că o persoană poate ocupa funcția de rector pentru întreaga viață, dacă așa decide universitatea. Inițiativa legislativă propune ușurarea condițiilor pentru obținerea postului de conferențiar universitar și înființarea postului de președinte al universității care, printre altele, va avea dreptul de a semna facturi și va fi ordonator de credite.

De asemenea, proiectul prevedea și abrogarea prevederii din actuala Lege a învățământului care stipulează că "ministrul educației îl poate suspenda din funcție, din motive justificate, pe rectorul unei instituții de învățământ superior, de stat sau particular, acreditate".

Comisia de învățământ din Camera Deputaților a respins, ieri, în unanimitate propunerea legislativă care permitea universităților să decidă vârsta maximă și durata mandatului rectorilor. De asemenea, Comisia de învățământ a votat împotriva propunerii de a înființa postul de președinte al universității care ar fi avut atribuții de coordonator de credite.

Pe de altă parte, în cadrul ședinței, deputații au decis ca durata mandatului rectorilor să rămână de patru ani, acesta putând fi în continuare demis de ministrul educației. O modificare adusă, ieri, legii învățământului, prevede că veniturile proprii ale facultăților obținute din taxe sau activități de cercetare pot fi depuse în bănci comerciale și nu doar la trezoreria statului cum era până în prezent.

Totodată, universitățile vor putea decide asupra conținutului sau a înființării programelor de masterat sau doctorat, acestea fiind până acum reglementate prin hotărâre de Guvern.

Proiectul de lege dezbătut, ieri, de către reprezentanții Comisiei de învățământ din Camera Deputaților a fost inițiat de 48 de deputați de la toate partidele politice și viza ca rectorii universităților de stat să poată ocupa această funcție pe viață, dacă așa decide universitatea.

În timp ce dezbaterea Legii învățământului a fost amânată, din simplul motiv că UDMR s-a supărat că n-ar fi fost consultat, discutarea în regim de urgență a acestui proiect s-a petrecut uimitor de rapid. De altfel, se presupune că și acest proiect ar fi constituit un motiv al amânării.

Abia depus săptămâna trecută, proiectul de lege aduce modificări atât de "importante" încât inițiatorii au obținut avizul necesar dezbaterii lui în regim de urgență.

Inițiativa legislativă, contestată atât de Ministerul Educației, cât și de studenți și sindicaliști nu a trecut de Comisia de învățământ.

Ministrul afirmă că pot apărea familii care confiscă universitatea

Adomniței n-a susținut de la început această inițiativă legislativă, din cauză că prevederile proiectului nu sunt corelate cu un sistem reformat al învățământului superior, fiind astfel nefuncționale. Ministrul a explicat că inițiativa parlamentarilor are "aceleași idei" ca proiectul de lege al învățământului superior care urmează să fie supus dezbaterii publice, însă nu e corelată cu întregul context. Astfel, proiectul de lege al parlamentarilor nu împiedică faptul ca, în cazul în care un rector conduce universitatea mai mulți ani, acesta să își numească rudele în funcții de conducere, după bunul plac. Proiectul de lege al învățământului superior elaborat de Ministerul Educației interzice ca rude sau afini de gradul patru să ocupe, simultan, funcții de conducere în cadrul aceleiași universități, a mai spus Adomniței.

Sindicaliștii s-au aliat

cu studenții împotriva proiectului

În plus, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) cerea retragerea inițiativei legislative care urmărea să introducă în legea învățământului anumite prevederi care să permită alegerea rectorilor pe viață, considerând aceste măsuri drept "comuniste". Toate organizațiile studențești membre ANOSR, din principalele 15 centre universitare ale țării, s-au solidarizat pentru a stopa "readucerea instituțiilor de învățământ superior pe linia principiilor comuniste, unde conducătorii sunt numiți pe viață și cu puteri nelimitate", spun studenții.

Și sindicaliștii din educație se alătură protestului studenților. Reprezentanții Federației "Alma Mater" acuză faptul că inițiativa legislativă depusă de grupul parlamentar conține o serie de articole nefavorabile educației.

Ce-și doresc inițiatorii

Potrivit proiectului, actualele prevederi legislative, care impuneau pensionarea cadrelor didactice din funcțiile de conducere la 65 de ani, împiedicau de fapt universitățile de stat să ajungă la nivelul celor din Uniunea Europeană. Astfel, inițiatorii proiectului de lege propun ca fiecare universitate să-și stabilească singură limita de vârstă și durata funcțiilor de conducere, ceea ce înseamnă că o persoană poate ocupa funcția de rector pentru întreaga viață, dacă așa decide universitatea. Inițiativa legislativă propune ușurarea condițiilor pentru obținerea postului de conferențiar universitar și înființarea postului de președinte al universității care, printre altele, va avea dreptul de a semna facturi și va fi ordonator de credite.

De asemenea, proiectul prevedea și abrogarea prevederii din actuala Lege a învățământului care stipulează că "ministrul educației îl poate suspenda din funcție, din motive justificate, pe rectorul unei instituții de învățământ superior, de stat sau particular, acreditate".