"O istorie în cretă" care se distruge încet, dar sigur

După ce a fost, timp de mai bine de două luni, punctul de atracție al Muzeului de Istorie Națională a României din București, expoziția "O istorie în cretă. Complexul rupestru de la Murfatlar - Basarabi", ocazionată de sărbătorirea a 50 de ani de la descoperirea acestui monument arheologic unic în Europa, este deschisă, de ieri, și la Muzeul de Istorie Constanța.
În cadrul acesteia, publicul are ocazia să cunoască o serie de mărturii arheologice descoperite la Murfatlar, majoritatea expuse pentru prima dată, însoțite de o propunere modernă de reconstituire a celei mai bine păstrate porțiuni a acestui monument, cât și de numeroase imagini de arhivă legate de cercetarea și conservarea sa.
Expoziția este organizată în colaborare cu Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, având drept parteneri Institutul Național al Monumentelor Istorice, Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", Columbia University in New York City și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare de Optoelectronică. Potrivit directorului muzeului constănțean, dr. Constantin Chera, expoziția trebuie privită ca un semnal de alarmă pentru salvarea acestui edificiu, cu atât mai mult cu cât există numeroase proiecte pentru reabilitarea lui, dar, din lipsa unor fonduri susținute, toate rămân pe hârtie.
După ani buni, s-a reușit doar refacerea vechii învelitori de protecție, însă, paradoxal, soluțiile propuse de numeroși specialiști par, în mare parte, nu numai foarte costisitoare, ci și greu de realizat. Astfel, pe un panou special din cadrul expoziției ni se prezintă un înveliș din sticlă, comentat mult de alți specialiști care acuză faptul că un astfel de acoperământ ar favoriza și mai mult umiditatea care duce la pierderea cretei. Pe de altă parte, un alt proiect vizează prelungirea vechiului acoperiș, cu aerisiri corespunzătoare. "Cu siguranță soarta acestui edificiu stă în proiecte europene prin care vom reuși măcar o parte din reabilitarea lui", a subliniat Constantin Chera. Însă timpul și capriciile vremii nu iartă materialul sensibil din care este făcut monumentul - creta, multe dintre inscripțiile bisericuțelor dispărând în ultimii ani.
Expoziția deschisă și la muzeul constănțean este o invitație la o călătorie într-o lume a cretei cu forme, simboluri și mesaje inedite.