O șezătoare cu stil, la Centrul „Jean Constantin”. Ia, haina care poartă sufletul unui neam

Într-o lume în care totul pare să se schimbe cu o viteză amețitoare, tradițiile rămân puntea care ne leagă de rădăcini. La Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, evenimentul „Culture Meet & Greet” a adus împreună artiști, meșteri populari și organizatori pentru un dialog despre frumusețea și valoarea patrimoniului românesc. Îndrăgiții interpreți de muzică populară Niculina Stoican, Viorica Macovei, Gelu Voicu, Ștefania Narenji și Ștefan Coman au vorbit despre legătura profundă dintre cântecul popular și costumul tradițional, două simboluri care păstrează vie memoria satului românesc.

„Ia pentru mine este armură și giulgiu, este elementul de protecție, mă simt mai frumoasă atunci când o îmbrac, mai specială și atunci când urc pe scenă încerc să transmit această stare și oamenilor care mă privesc. Ia este croită în forma crucii, vă dați seama câtă energie acumulează ia noastră? Fiecare împunsătură de ac reprezintă o rugăciune spusă de bunicuțele noastre, de mamele noastre, gândul care pleacă către cer, de protecție, de binecuvântare, deci să purtăm ia cu mândrie, cu bucurie", declară Viorica Macovei, interpretă de muzică populară. 

„Vorbim despre veșmântul neamului meu și al înaintașilor noștri. E tot ceea ce e mai sfânt, tot ceea ce au reprezentat ei, ce au reprezentat simțirile lor, trăirile lor și vremurile pe care le-au parcurs fiecare generație până la noi", transmite Gelu Voicu, interpret de muzică populară.

 

Dincolo de firele cusute cu migală, fiecare ie ascunde o poveste de familie, o emoție și o moștenire lăsată mai departe. Meșterii populari au readus în atenție importanța păstrării meșteșugurilor autentice și a valorilor care definesc identitatea românească.

 

Paraschiva Constantin este din satul Vișina, iar în 2006, și-a transformat propria casă bătrânească într-un muzeu de artă tradițională și populară, care adăposteşte costume tradiţionale dobrogene şi bulgăreşti ţesute de mâinile ei dibace la războiul de ţesut.

„La 12 ani am învățat să țes la război acasă și nu l-am mai lăsat deloc, l-am ținut după mine. Mi-am construit muzeul de 20 de ani, dar războiul nu a ieșit din casa mea, am țesut întotdeauna. Nu dormeam noaptea, stăteam până dimineața și lucram pentru că mi-a plăcut foarte mult să lucrez", povestește Paraschiva Constantin, meșter popular Vișina.

 

„Mândrie, protecție, dragoste de țară, de meșteșug, respect față de înaintași, sunt foarte multe lucruri pe care le simt atunci când îmbrac cămașa pe care mi-am cusut-o", spune Bianca Folescu, meșter popular, despre ie.

 

Evenimentul face parte din manifestarea „Ziua Iei - O șezătoare cu stil”, un proiect care își propune să aducă tradiția mai aproape de oameni și să amintească faptul că patrimoniul cultural trăiește prin cei care îl respectă, îl iubesc și îl duc mai departe.

„Este foarte greu să aduci tinerilor această informație veche de altfel din domeniul istoriei, din domenii tradiționale, chiar informații religioase, într-un format atractiv, nu impus, nu pedepsiți, ci atractiv, să nu rămână simple vorbe, ci să se transforme în cuvinte valoroase pe care și ei la rândul lor să le ducă mai departe", transmite Laura Stroe, director CCJC „Teodor T. Burada”.

 

În fiecare model cusut pe o ie se regăsesc răbdarea, credința și speranțele generațiilor de odinioară. Iar atunci când aceste povești sunt rostite prin cântec și păstrate prin meșteșug, tradiția nu rămâne doar o amintire, ci continuă să trăiască. La Constanța, de Ziua Iei, trecutul și prezentul se întâlnesc pentru a celebra ceea ce ne unește cel mai mult: identitatea românească.