Orașul de pe chipurile oamenilor, în percepția istoricului Adrian Majuru

Cunoscut scriitor, istoric, doctor în geografia umană, specialist în analiza Bucureștiului, Adrian Majuru a stat de vorbă cu studenții Universității "Ovidius" sâmbătă, la Sala Senatului. Întâlnirea a fost ocazionată de lansarea cărții sale, "București. Diurn și nocturn", apărută la editura Curtea Veche, și a fost mijlocită de revista de cultură "Tomis", în colaborare cu Facultatea de Istorie și Științe Politice și Facultatea de Litere a universității constănțene.
"Fiecare carte de-a mea este un pretext pentru a cunoaște oamenii, este un dram de intimitate pe care o trăiești singur sau alături de anturajul tău", își începe Majuru pledoaria.
Adrian Majuru a început să studieze Bucureștiul nu în urma cursurilor de la Facultatea de Istorie din București și nici în timpul masteratului. Poveștile despre Capitală le-a descoperit în cartea unui medic legist - Nicolae Minovici, mai exact în cărțile "Studiu asupra spânzurării" și "Moda tatuajelor în România".
Conferința lui Majuru s-a axat pe factorii de presiune ai orașului care influențează chipurile oamenilor. Din perspectiva sa, metabolismul, cultura, credințele sunt cele care ne modifică chipurile: "Ce se întâmplă cu chipurile noastre în istorie? Pentru a răspunde, am încercat să construiesc un demers pe mediul urban, pentru că, se pare, orașul a oferit mai mult confort naturii umane. Un confort legat în primul rând de dorința de a evolua și de așteptările noastre de a ne împlini.
În anonimatul orașului te poți pierde, dar îți poți pierde și mințile. Anonimatul îți oferă posibilitatea de a lua decizii, față de sat, mai exigent cu faptele tale, și cu ușurința sa de a te cataloga și de a te izola în anumite circumstanțe".
Adrian Majuru vede orașul ca pe un lanț trofic, ca pe un organism viu, găsindu-i numeroase analogii cu natura umană. În viziunea sa, orașul a contribuit la evoluția u-mană, chiar și din punct de vedere biologic, modelând metabolismul, alimentația, sexualitatea, cariera, așteptările și proiecția asupra celuilalt. Orașului îi atribuie calitatea de organism viu, care primește un certificat care îi atestă nașterea, are un destin, la fel ca și omul și, în cele din urmă, moare: "Orașul nu este altceva decât proiecția noastră în imediat", spune Adrian Majuru.
De asemenea, istoricul punctează faptul că oamenii sunt modificați biologic pe măsura trecerii timpului, iar alți factori de influență sunt și cei culturali sau legați de spiritualitate. Totodată, el susține că și mintea, și trupul, trebuie să beneficieze de aceeași atenție: "A ne cartografia e un lucru simplu, pentru că omul are și trup și minte, și trebuie să fim atenți care sunt așteptările trupului nostru, să-i recunoaștem eșe-curile, să ni le asumăm. Dar trebuie să privim și la ceea ce se petrece în mintea noastră, să avem simțul proporțiilor, să nu ne îndepărtăm de lucrurile care ar putea să creeze seisme. Eșecurile sunt mai dese decât împlinirile, asta o pot vedea prin prisma factorului social, dar poți avea mai multe împliniri dacă te cunoști mai bine și dacă reușești să-ți dozezi așteptările în lucruri mărunte".
Adrian Majuru a coordonat editarea multor lucrări inedite din colecția "Odiseu" aparținând editurii Paralela 45, dar și a unor antologii tematice pe subiecte de antropologie umană. În prezent, este directorul Muzeului de Artă Populară "Dr. Nicolae Minovici", pe care dorește să-l transforme într-un muzeu de antropologie urbană.
La conferința de la Sala Senatului au participat conf. univ. dr. Ana Maria Munteanu, conf. univ. dr. Mariana Cojoc, conf. univ. dr. Daniel Flaut, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, lect. dr. Angelo Mitchievici și Bogdan Papacostea, redactor șef al revistei "Tomis".

Jim Morrison, pe coperta revistei "Tomis"
Adrian Majuru a participat și la evenimentul lansării numărului pe octombrie al revistei "Tomis", manifestare care a avut loc vineri, 13 noiembrie, la Librăria Sophia. Cea mai recentă ediție îi este dedicată lui Jim Morrison, compozitor, regizor, poet și solist vocal al trupei The Doors, "un rebel autodistructiv", așa cum îl numește Dan Mihuț, semnatarul articolului dedicat zeului psihedelic.
Regăsim, de asemenea, pe lângă articolele semnate de redactorii și colaboratorii publicației, textele lui Daniil Harms, ale lui Mitoș Micleușanu, dar putem asista și la debutul lui Constantin Liculescu în paginile revistei "Tomis".